fbpx

5 iulie: Conferința de presă susținută de Președintele României, Klaus Iohannis

5 iulie: Conferința de presă susținută de Președintele României, Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți, 5 iulie 2022, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă, transmite Administrația Prezidențială.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

Bună ziua! Ultimele săptămâni au fost foarte intense pentru România și, dacă vorbim despre politica externă și despre politica de securitate a României, pot să spun că au fost săptămâni foarte bune.

Dacă ne gândim doar la ultimele două întâlniri mari, care au avut loc săptămâna trecută, Summitul NATO de la Madrid, și cu o săptămână înainte, Consiliul European, cred că ne amintim, majoritatea dintre noi cu plăcere, de rezultatele bune care au fost obținute de România pentru România.

N-aș vrea să repet ceea ce am spus și de la Bruxelles, și de la Madrid, dar cred că este potrivit să repet că aceste întâlniri au făcut România mai sigură, mai vizibilă și au dovedit un lucru care a fost discutat de multe ori, și acum cred că răspunsul este pe măsură: România este un actor foarte implicat în politica europeană și în politica de securitate.

Românii sunt mai bine apărați, România este mai bine protejată și, dacă ne uităm și la Vecinătate, faptul că Ucraina, dar, remarcabil, și Moldova au primit statutul de candidat pentru a intra în Uniunea Europeană, ne dăm seama că și pe acest palier, pentru România, evoluția a fost una deosebit de pozitivă.

Aceste rezultate nu au venit de la sine și nu au căzut din cer. Aceste rezultate sunt rezultatele unei echipe mari – și Administrația Prezidențială, Externele, Guvernul, reprezentanțele noastre, foarte multă lume a lucrat foarte mult timp. Ca să fie foarte clar, aceste rezultate au fost muncite și folosesc acest prilej pentru a-mi exprima mulțumirea față de toți cei care s-au implicat pentru a obține aceste rezultate.

Dacă dumneavoastră aveți întrebări, legate de aceste teme extrem de importante, de politică externă și de securitate, sau de alte teme.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Aș avea o temă care ține de situația internă, în mod special, din România. Traversăm o perioadă dificilă, într-adevăr, și România, și întregul continent european. Ne confruntăm cu prețuri care au explodat, cu inflație galopantă, cu riscul chiar să nu avem suficiente gaze la iarnă, au fost exprimate aceste temeri. În toată Europa practic se vorbește de criză economică, chiar despre austeritate. Și, în acest context, domnule Președinte, care sunt scenariile, care sunt măsurile pe dumneavoastră, puterea executivă de la București, le luați în considerare pentru perioada imediat următoare? Și dacă credeți că există probabilitatea unui scenariu al austerității în România.

Președintele României: Dați-mi voie să vă răspund prima dată la ultima parte. Nu cred și nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Din motive foarte simple: am avut criza economică din 2009, 2010, 2011, unde a încercat Europa – sau s-a încercat în plan european să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost unul bun și nu intenționez să accept un nou experiment de acest tip cu România. Planul pe care îl avem este planul care a fost în repetate rânduri prezentat de Guvernul României, fiindcă de problemele economice, după cum știm cu toții, se ocupă Guvernul României. Este un plan care până acum a funcționat foarte bine. Guvernul, pe de-o parte, alocă bani suficienți pentru investiții, și avem foarte mare noroc că dispunem și de fonduri europene substanțiale, atât pe fondurile europene obișnuite, cât și pe Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe de altă parte, Guvernul a reușit să vină cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populația vulnerabilă să treacă mai ușor de șocul creșterii prețurilor, mai ales la energie, dar și pe inflație. Acestea vor continua. Vom avea în continuare investiții semnificative în infrastructură și în economie, vom avea însă, în același timp, și pachete de sprijin acolo unde este nevoie. Trebuie să înțelegem că situația este complexă. Criza energetică nu s-a terminat. Se vorbește despre o criză a alimentelor, care poate pe noi nu ne afectează direct, însă, dacă prețurile în plan global cresc, rezultatul va fi același și la noi. Este important să ne pregătim pentru aceste vremuri, care în continuare vor fi complicate. Am mai spus asta, mi-aș fi dorit foarte mult să am numai vești pozitive, așa cum am avut pe politică externă și de securitate, însă aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alții, în speță de Rusia, care a atacat Ucraina și a provocat criza energetică și toate celelalte crize. Trebuie să avem răbdare și, în același timp, Guvernul să ia măsurile cele mai înțelepte, să sprijine populația vulnerabilă în toate privințele și să vină în același timp în sprijinul economiei. Acesta este planul și cu acesta vom trece peste aceste vremuri grele.

Jurnalist: În aceste două mandate ați avut de-a lungul anilor o serie de luări de poziții publice pentru independența justiției și pentru modificarea legilor de resort, astfel încât să existe și să fie respectate acest principiu și principiul separației puterilor în stat. Cum vedeți dumneavoastră o sentință dată recent, o sentință care vizează un politician care este și premierul României, în care, citez, „judecătorul motivează acea decizie prin nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului și prin nevoia de a nu se genera un impact major la nivelul credibilității electoratului și partidului din care face parte respectivul premier”. Din punctul dumneavoastră de vedere, o astfel de sentință mai respectă principiul separației puterilor în stat și mai putem vorbi de independența justiției?

Președintele României: Libertatea presei, independența justiției sunt elemente de bază într-o democrație. Eu cred în ele, m-am implicat pentru ele, le-am promovat și cred că am reușit împreună și cu dumneavoastră să ajungem în acest punct în care putem să spunem că presa este liberă și valorile în care credem sunt respectate. Una din aceste valori este independența justiției. Drept pentru care, și dacă v-ați aștepta să comentez această hotărâre, nu o voi face, fiindcă nu am comentat niciodată hotărâri ale justiției.

Jurnalist: Deci, avem în continuare o justiție independentă, iar principiul separației puterilor în stat este încă respectat în România?

Președintele României: Principiul separațiilor în stat este funcțional în România.

 

Jurnalist: Parlamentul a adoptat recent, cu votul majorității parlamentare, Legea avertizorilor de integritate, o lege care a primit critici din partea ONG-urilor, a fost atacată la CCR și mai important, procurorul șef al Parchetului European a anunțat că ia în calcul posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de statul de drept. Cum vedeți dumneavoastră această situație și ce veți face dumneavoastră în acest caz?

Președintele României: Această situație este una, cum se spune în evoluție, parcursul legii nu s-a terminat. Da, s-a votat. Cunosc foarte bine ce s-a vehiculat în spațiul public. Am o opinie despre aceste lucruri, însă acum, la momentul când vorbim, legea este la Curtea Constituțională pentru o analiză pe constituționalitate. A primit și un termen când se va dezbate, după care, fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și atunci voi uza de instrumentele de care dispune președintele. Pentru mine este foarte important ca această lege, care transpune o directivă europeană, să fie o lege bună, să transpună directiva nu doar în litera, ci și în spiritul ei și să avem o situație cu care realmente putem să ne ajutăm în continuare. Deci, după părerea mea, orice alt comentariu și orice altă discuție sunt premature în această etapă în care ne aflăm acum. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună.

Jurnalist: Domnule Președinte, la aproape o lună după ce pachetul de legi privind securitatea națională a ieșit în spațiul public, dumneavoastră ne puteți spune când ați primit acel pachet și cine l-a scris? Este o întrebare care nu a primit un răspuns până acum în spațiul public. Când și cine a elaborat acel pachet?

Președintele României: Cred că știți că nu Președintele elaborează legi, nici măcar nu are drept de inițiativă legislativă Președintele, așa că pot să vă spun că eu nu le-am elaborat. Mai departe, cine a lucrat pe ele o să vă spună inițiatorii, atunci când prezintă legile respective. Însă, interesul pentru a avea legi solide, moderne în domeniul securității naționale este un interes care nu a apărut în această primăvară, este un interes care a apărut de ani de zile și eu am solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialiști să lucreze pe aceste legi, fiindcă unele dintre ele sunt de-a dreptul anacronice, dacă ne gândim doar la legea de organizare a SIE, care nici măcar nu este compatibilă cu Constituția după care funcționează România în anumite articole. Este clar că nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în ’91-’92. Cum vor arăta legile în final, vom vedea. Cert este că s-a început pe niște drafturi, care au fost elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus mie la cunoștință, ca să vă răspund la întrebare, dar ele nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ. În momentul în care intră în circuitul legislativ, politicienii se vor putea exprima și, când ajung la mine, o să mă exprim și mai clar și vă garantez că aceste legi ajung cel puțin de două ori la mine, o dată în CSAT, după care pentru promulgare sau altă procedură. Pot să vă asigur în acest moment că de mine n-o să treacă nicio lege, care conține prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcționăm.

Jurnalist: Întrebarea mea inițială era dacă la dumneavoastră a ajuns acel draft și când.

Președintele României: Acest draft este la Guvern, după cum bine știm cu toții. La mine ajung legile fie în CSAT, fie după procedura parlamentară.

Jurnalist: Ca să fie clar, dumneavoastră nu le-ați văzut în această variantă?

Președintele României: Cred că v-am răspuns exhaustiv.

Jurnalist: Dacă puteți preciza foarte clar. Dumneavoastră le-ați văzut sau nu?

Președintele României: La mine ajung legile în CSAT și în procedură legislativă, nu văd cum altfel ar ajunge la mine. Nu credeți cumva că eu cenzurez drafturi de legi înainte să intre într-un circuit de avizare, nu se întâmplă așa.

Jurnalist: În mediile politice interne și externe se discută despre posibilitatea ca dumneavoastră să fiți succesorul actualului șef al NATO, Jens Stoltenberg, atunci când mandatul acestuia se va termina. Dacă vi se va face o asemenea propunere, ținând cont că este posibil să fie făcută în timpul mandatului dumneavoastră de președinte, ați accepta-o?

Președintele României: Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică.

Jurnalist: Ați avut vreo discuție cu liderii NATO pe acest subiect?

Președintele României: Cred că v-am răspuns exhaustiv.

Jurnalist: Știm foarte bine care a fost poziția dumneavoastră în ultimele luni, legată de taxa de solidaritate și de impozitul progresiv. Este totuși o dorință a PSD de a impune aceste măsuri fiscale și voiam să vă întreb care va fi poziția dumneavoastră atunci când la guvern se va produce rocada și premier va fi din partea PSD?

Președintele României: Opinia mea o cunoașteți, sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate. Această opinie a mea nu am exprimat-o doar acum, este o opinie pe care am exprimat-o în repetate rânduri, fiindcă au mai fost încercări de modificare în aceste domenii. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă ca principiu, iar cota unică, să știți că nu este neapărat cel mai bun mod de a impozita sau cel mai modern mod de a impozita, dar pentru un sistem care încă nu este digitalizat, ca al nostru, are certe avantaje practice și până când nu există o digitalizare funcțională, nu cred că în România se poate introduce altfel de cotă. Este o discuție care s-a purtat de-a lungul timpului și pentru a păstra o transparență și o formă de a pune în practică această politică ne-am exprimat tot timpul pentru cota unică. Deci nu este o chestiune neapărat de principiu care nu poate fi niciodată schimbat, este o chestiune de aplicabilitate și oportunitate. Acum nu văd altă soluție pentru România. După ce finalizăm digitalizarea, peste câțiva ani, evident că discuția se poate relua.

Jurnalist: Vedeți posibilă această schimbare pe perioada mandatului dumneavoastră?

Președintele României: Sincer, nu. Aceste schimbări nu se pot produce în termen scurt, nici nu este de dorit să se producă în termen scurt. Este, sigur, o preocupare constantă a politicienilor să discute despre impozite și taxe, fiindcă dă bine la televizor, însă nu trebuie să dea bine la televizor, trebuie să dea bine în practică, să fie corect și să aducă bani la bugetul statului. Și schimbările prea frecvente la codul fiscal le-am criticat în repetate rânduri, fiindcă dacă se fac modificări prea rapide, care nu sunt bine pregătite, rezultatul nu este deloc bun, dimpotrivă, apar noi și noi sincope, apar excepții și, în loc să funcționeze mai bine sistemul și să se colecteze mai bine impozitele și taxele. Rezultatul unor frecvente schimbări este exact opusul.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați vorbit de-a lungul timpului despre nevoia de reforme, despre anumite disfuncționalități ale statului, despre o nevoie de resetare. Având în vedere pacea politică instalată la București, atât de improbabilă până de curând, credeți că este nevoie până în 2024 sau imediat după de o revizuire a Constituției în mod amplu? Și, în subsidiar, dacă vedeți necesară, având în vedere că ideea a fost lansată din coaliția de guvernare, nevoia unei consacrări la nivel constituțional a unui așa-zis drept la avort?

Președintele României: Cred că este nevoie de o revizuire a Constituției, în sensul modernizării Constituției. Însă și aici trebuie să fim realiști. Constituția nu se revizuiește de un grup de tehnicieni, ci este un proces politic amplu, care în final ajunge în fața poporului, care trebuie să se exprime prin referendum. Noi știm că aceste proceduri sunt foarte complicate, sunt greu de pus în practică, și în acest sens o să-mi exprim o opinie care poate vă surprinde. Da, cred că este nevoie de revizuirea și modernizarea Constituției, și nu, nu cred că este posibil politic până în 2024.

Jurnalist: Dacă binevoiți și la întrebarea anexă legată de dreptul la avort.

Președintele României: Este o chestiune care atunci când se discută este posibil să se aducă în discuție. Însă dacă această temă a devenit o complicație politică în Statele Unite ale Americii, nu înseamnă că trebuie și noi să facem o complicație din ea. Situația este rezonabil rezolvată prin legislația românească.

Jurnalist: Domnule Președinte, la începutul conferinței spuneați că de săptămâni bune sunt rezultate obținute de România pentru România pe plan extern. Ținând cont că pe zona externă România și românii au două mari priorități – viză în Statele Unite și intrarea în Spațiul Schengen – dumneavoastră ce puteți spune de aceste două nevoi până la urmă pe zona externă? Puteți să spuneți că până la sfârșitul mandatului dumneavoastră le vom obține sau ce trebuie să facem pentru a le putea obține aceste vize?

Președintele României: În ce privește chestiunea Schengen, pot să vă confirm că am avut o activitate, și eu, și echipa mea, și echipa guvernamentală foarte intensă pe această zonă. Încercăm să revigorăm discuția în plan european și există câteva semne pozitive. Nu vreau să promit ceva ce poate nu se realizează acum, în viitorul imediat. Dar fiți asigurați că ne preocupă. În ce privește Visa Waiver sau vizele pentru America nu cred că este o problemă care îi preocupă pe foarte mulți români. Dar cei care sunt preocupați, evident, sunt și foarte interesați, este un interes legitim. Din păcate, regulile pentru Visa Waiver sunt destul de clare și destul de stricte și momentan România nu le îndeplinește. În speță, rata de refuz la vize este mult mai mare decât limita la care poate să înceapă discuția politică pe renunțarea la aceste vize. Ministerul de Externe lucrează pe această speță. Se caută o nouă abordare prin care se poate reduce rata de refuz. Sunt foarte multe probleme tehnice aici. Avem un nou ambasador al României în Statele Unite, care este foarte preocupat și lucrează intens pe această speță. Am avut multe discuții cu Ministerul Afacerilor Externe, cu domnul ministru, mai recent, și acolo preocuparea este intensă. Însă nu cred că putem să ne așteptăm ca într-un viitor foarte apropiat să avem o soluție pe această temă. Preocupări din partea noastră există, însă este nevoie de încă foarte multă muncă.

Jurnalist: Inclusiv după terminarea mandatului dumneavoastră sau până când se termină mandatul dumneavoastră de Președinte?

Președintele României: Asta vom vedea.

Jurnalist: Domnule Președinte, pe masa guvernului sunt deja o serie de măsuri în analiză, care ridică provocări pentru români, pentru românii care deja sunt încercați de o criză energetică, dar și de creșterea prețurilor. Și mă refer aici la creșterea impozitelor pentru case și terenuri, creșterea TVA-ului, de asemenea, posibilitatea ca veniturile și pensiile care depășesc indemnizația dumneavoastră să fie suprataxate. Sunt o serie de modificări, o parte aduse la Codul Fiscal și, de asemenea, și posibilitatea ca la iarnă să fie raționalizată livrarea de gaze către companii. Aș vrea să vă rog să îmi spuneți cum priviți aceste măsuri și ce îi sfătuiți pe români, pentru că spuneați că ar trebui să fim pregătiți pentru ce urmează.

Președintele României: Am discutat aceste proiecte și cu premierul, și cu miniștrii. În primul rând cred că este important de știut că aceste chestiuni vor fi puse în discuție publică și nu se vor hotărî peste noapte, cum se spune. Deci, este încă o etapă de discuții și cu mediul de afaceri, cu sindicatele și așa mai departe. A doua chestiune, nu are rost să speculăm chestiuni care poate nu vor fi niciodată puse în practică, cum ar fi raționalizarea gazului sau alte lucruri pe care nu și le dorește nimeni. Și dacă au fost discuții, ele au fost la nivel tehnic, pentru că dacă se întâmplă o catastrofă este bine să fii pregătit pentru ea, dar nu lucrăm în acel scenariu. Pe de altă parte, este un lucru cunoscut că există o serie de impozite și taxe care în ultimii ani au fost introduse în alte circumstanțe, poate fără a fi foarte bine fundamentate sau discutate. Deci, se impune o modernizare a întregului cadru, la asta se lucrează. Acestea vor fi prezentate, evident, de guvern, și nu de mine. Eu i-am rugat să le analizeze foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, să nu apară o inhibiție pentru afaceri, ci să apară o corecție care face lucrurile mai transparente, mai corecte și care în definitiv duc la o mai bună colectare a banilor pentru bugetul de stat, o mai bună colectare însemnând că se reduce evaziunea fiscală, ca să fiu foarte explicit.

Jurnalist: Aceste impozite majorate, dacă-mi permiteți, ele pot fi suportate de oameni în acest context? Pentru că sunt o serie de măsuri care deja au fost puse în transparență.

Președintele României: Nu se discută despre nici un impozit și nici o taxă pentru oamenii de rând, ci se discută pentru situații unde până acum au fost reglementări care poate nu au fost suficient de bine gândite, respectiv reglementări care vin să elimine anumite portițe din Codul fiscal.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb următorul lucru. Un sondaj recent al GLOBSEC, dedicat Europei de Est, relevă că 66% dintre români au un sentiment de neputință față de propriul guvern, ca să citez, „sunt de părere că indiferent cine vine la guvernare, pentru mine va fi la fel”. O altă concluzie extrem de îngrijorătoare a respectivului sondaj este că în nici o țară din Europa de Est nu a existat o prăbușire atât de mare a satisfacției față de democrație ca în România. Lipsa de încredere într-un guvern, domnule Președinte, și scăderea satisfacției față de democrație duc la absenteismul la vot, la emigrare, sunt fenomene extrem de nocive. Aș vrea să vă întreb cum credeți că s-a ajuns aici, dacă aveți să reproșați guvernului și dacă aveți ceva să vă reproșați ceva dumneavoastră pentru faptul că românii nu prea mai au încredere în democrație?

Președintele României: Eu cred că românii au încredere în democrație și cred că românii știu foarte bine să facă deosebirea dintre un politician de bună credință și un politician care poate a ajuns acolo mai degrabă pentru a se afirma ca și personalitate. Democrația nu rezolvă toate problemele și nu rezolvă toate problemele fiecărui individ în parte. Și dacă îmi este permis să citez pe un politician clasic, care a spus că democrația nu este un sistem grozav, dar dintre toate sistemele cunoscute este cel mai bun. Sună puțin ciudat pentru noi, care trăim de puțină vreme într-o democrație, dar eu cred că putem să ne implicăm fiecare, de fiecare dată când suntem chemați, pentru a face democrația mai funcțională și să alegem politicieni mai performanți. Pentru omul de rând intervenția în democrație se întâmplă fix atunci când sunt alegeri, să meargă și să aleagă. Este contribuția cetățeanului de rând. Contribuția politicianului este un pic mai densă în timp, fiindcă trebuie să producă fie politici, fie abordări publice de altă natură pentru a îmbunătăți mersul lucrurilor.

Întotdeauna este mult de lucru într-o democrație pentru a o păstra funcțională și pentru a o face mai bună. Reținerea față de democrație și absenteismul nu fac decât să înrăutățească considerabil lucrurile, fiindcă deschid larg ușile populismului, pe care, din păcate, îl vedem la toate colțurile, care vine cu răspunsuri aparent facile, cu soluții simple la probleme complicate, dar când este să rezolve ceva, se vede că ele nu sunt aplicabile și atunci trebuie să revenim tot la soluții politice, așa cum le cunoaștem în democrație. Ca să nu lungesc, democrația cere implicare și cere vot. Atunci funcționează.

Jurnalist: Românii nu și-au pierdut însă încrederea în democrație ca și concept, ci încrederea în modul care, mă rog, manifestă o lipsă de satisfacție față de modul în care funcționează democrația în România, în ultimul an, se înregistrează o scădere în ultimul an. De aceea, aș vrea să reiau întrebarea. Credeți că guvernul a greșit ceva?

Președintele României: Nu cred că aceste modificări de opinie în ultimul an au neapărat ceva de-a face cu ce facem un anumit politician, președintele, premierul, parlamentarii, ci insatisfacția pe care o simțim cu toții vine din criza generată de COVID, criza generată de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și de crizele care au izvorât de acolo: criza energetică, inflația și așa mai departe. Este evident că toată lumea, și noi, ne simțim mai nesiguri în acest mediu foarte volatil.

Jurnalist: Aș vrea să mă refer la ultimele raportări, cel puțin din Franța. În ultimele 24 de ore, 200.000 de cazuri au fost înregistrate. Am văzut și datele de la OMS, în peste 100 de state sunt astfel de creștere de cazuri. În România, de pildă, numărul de infectări s-a dublat în ultima săptămână. În momentul de față avem doar măsuri cu titlu de recomandare și v-aș întreba dacă în momentul de față considerați că este suficient sau, pe mai departe, pot fi cel puțin analizate noi restricții, dacă nu și aplicate?

Președintele României: Vorbim de COVID, nu? Este supărător să vedem că iarăși crește un val de infectări. Se pare totuși că în această etapă, pentru aceste forme de virus, vaccinul existent nu are efectul pe care l-am sperat și pe care ni l-am dorit.

Pe de altă parte, cel puțin statisticile spun că nu se produc forme mai grave decât până acum. Am discutat această chestiune cu ministrul sănătății, care gestionează întreaga paletă de măsuri, și domnul ministru mi-a spus că nu se gândește la măsuri restrictive, ci în continuare la recomandări în acest domeniu. Eu sper să aibă dreptate și să rămânem la atât. Dar o grijă față de propria persoană și față de cei apropiați este, evident, de bun augur în aceste vremuri.

Jurnalist: Întrebarea mea este dacă poate cumva modul de abordare, sau aș zice chiar mușamalizarea la care au recurs autoritățile, sau încercarea de mușamalizare a dosarului de plagiat al premierului Nicolae Ciucă să afecteze în vreun fel proiectul dumneavoastră de suflet sau credibilitatea proiectului dumneavoastră de suflet, „România Educată”, asta în plan intern, și în plan extern, să genereze eventual activarea clauzei prin care fondurile europene să fie garantate de respectarea statului de drept.

Președintele României: Nu cred că una cu alta au ceva de-a face, și eu cred în continuare că autoritățile își fac treaba. Și, dacă vorbim despre chestiuni legate de plagiat, am discutat aceste spețe cu cei care se ocupă de ele, în speță Ministerul Educației, și am primit asigurări că toate procedurile sunt respectate și în continuare legislația pe care se lucrează va fi una modernă și care previne astfel de evenimente. În rest, credeți-mă că nu cunosc detalii despre ce se întâmplă acolo, nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician, și, pe de altă parte, am toată încrederea că toți care sunt puși să analizeze își fac treaba ca lumea.

Jurnalist: Domnule Președinte, cum ați evalua până în acest moment coaliția PSD-PNL, colaborarea dintre cele două partide?

Președintele României: Este o coaliție care, după părerea mea, a fost destul de greu acceptată, dar, pe cât de greu a fost acceptată, pe atât de repede echipa s-a sudat și Guvernul lucrează bine. Sub linie, acum, după câteva luni de când funcționează coaliția și Guvernul instalat de coaliție, pot să spun că și-au făcut treaba bine, s-au implicat și au rezolvat multe probleme. Evident că multe probleme sunt încă de rezolvat în viitor, dar semnele sunt bune.

Jurnalist: Tocmai ați vorbit în această conferință de presă despre libertatea presei și ați spus că o respectați, așa cum respectați independența justiției. Dar, în 5 iunie, la Buzău, într-o conferință de presă, ați declarat că știți sursele G4Media în legătură cu drafturile legilor serviciilor secrete și le-ați amenințat, spunând: „Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse”. Drafturile. „Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați. Eronată este și scurgerea acestor prime forme către media”. 45 de ONG-uri interne, dar și organizații internaționale, Reporteri fără Frontiere, au criticat acest atac la sursele unei publicații. Cu tot respectul pentru instituția prezidențială, și având în vedere că sunteți garantul respectării Constituției, care include respectarea dreptului la exprimare și dreptului la informare, cum este posibil, cum v-ați permis, ca Președinte al statului, să amenințați, să identificați sursele unei publicații și să le amenințați?

Președintele României: Cred că vă așteptați de la Președintele României să știe un pic mai mult decât publicul general. Nu am identificat public sursa, nici măcar publicația. Dumneavoastră tocmai ați formulat o afirmație.

Jurnalist: E singura publicație care le-a publicat.

Președintele României: Eu nu m-am referit nici la persoane, nici la publicații. Am spus că este greșit ca, în această fază foarte devreme a drafturilor legilor securității, să fie lumea agitată, pentru că încă se lucrează și se va lucra încă mult timp pe ele. Îmi pare rău că v-ați simțit amenințați, cum nu cred că s-a simțit cineva amenințat din cei care au lucrat pe aceste drafturi. Afirmația mi-o mențin: nu orice draft care este elaborat într-o zonă sensibilă trebuie făcut public înainte ca cei care răspund de acel document sau de acea piesă de legislație să-și fi terminat munca, așa cum este prevăzută în Constituție. Deocamdată, și am spus-o înainte, la întrebarea altcuiva, aceste legi nici nu și-=au început parcursul legislativ. Deci, a veni și a critica un draft, care nu a fost pus în discuție legislativă, mi se pare, în anumite puncte, destul de riscant, și faptul că s-au iscat nenumărate discuții despre ceva ce nu este încă definit mi-a dat, după părerea mea, dreptate. Nu trebuie să vă simțiți amenințați.

Jurnalist: Este datoria noastră, ca presă, să punem în discuție legi, chiar și în fază incipientă, despre care știm cu toții că în toată lumea pot avea un impact major asupra democrației. Dar revin la declarația dumneavoastră. „Cineva, și știm cine, a considerat că este bine să le dea în presă”. Întrebarea este următoarea: folosiți puterea mare pe care o aveți prin Constituție, de șef al statului și Președinte al CSAT, pentru a afla sursele de informare ale unor publicații?

Președintele României: Nu, și știți bine că nu o fac.

Jurnalist: Declarația spune exact contrariul, domnule Președinte.

Președintele României: Nu, declarația spune că cel care a dat în media aceste proiecte nu a făcut niciun secret din aceste chestiuni. Pot să vă spun, și, de fapt, chiar dumneavoastră, de la G4, știți că nu îmi folosesc puterea pentru a inhiba media liberă, Dimpotrivă, îmi folosesc puterea pentru a păstra libertatea presei, și dumneavoastră știți foarte bine acest lucru.

Jurnalist: Având în vedere numărul mic de conferințe de presă și de interviuri pe care le acordați, I beg to differ, cu tot respectul. Și, pentru că suntem la acest capitol, al elefantului din încăpere, îmi cer scuze colegilor că prelungesc discuția, tot legat de legislația pe securitate națională, ați spus un lucru, că acele drafturi nu au ajuns la Administrația Prezidențială, ați spus mai devreme la întrebarea colegului Cristian Andrei. Cu două săptămâni în urmă însă, SIE, Serviciul de Informații Externe, a anunțat, într-un răspuns oficial pentru Mediafax, că proiectele au fost elaborate „în colaborare cu Administrația Prezidențială, mai precis cu Departamentul Securității Naționale”. Deci, cineva nu spune adevărul.

Președintele României: Ba da, toată lumea spune adevărul. Au fost colegi din DSN, Departamentul Securității Naționale, care au colaborat cu alți specialiști pe unele dintre aceste drafturi. Întrebarea a fost dacă legile au ajuns la mine și dacă le-am cenzurat. Nu le-am citit, nu le-am cenzurat, dar în Administrație avem specialiști pe diferite domenii și ei, sigur, din când în când, sunt consultați de cei care lucrează pe drafturi.

Jurnalist: Având în vedere modul în care arată acele drafturi, unanim considerate de mulți analiști, observatori, specialiști în astfel de legislație ca excedând limitelor democratice, ați cerut explicații sau demisii de la cei care au lucrat pe aceste drafturi, că este vorba de angajați ai Administrației Prezidențiale sau din serviciile care s-au ocupat?

Președintele României: Mă voi îngriji ca aceste excese să dispară.

Jurnalist: Le știți, le cunoașteți deja? V-au fost aduse la cunoștință?

Președintele României: Mulțumesc! Haideți să nu facem chiar un dialog pe această temă. Fiți asigurat că Președintele are grijă de aceste chestiuni.

Jurnalist: Vreau să dau câteva date, m-aș duce din nou spre zona de educație. 42 de licee din țară nu au niciun elev care să fi promovat Bacalaureatul și 40.000 de elevi mai puțini au fost înscriși la BAC anul acesta, față de anul trecut. Pentru că, așa cum s-a spus aici înaintea mea, „România Educată” este un proiect la care țineți dumneavoastră foarte mult, v-aș întreba așa: dacă acum, cu doi ani înainte de finalul celui de-al doilea mandat, sunteți mulțumit de felul în care arată „România Educată”, și dacă nu, cine a greșit?

Președintele României: „România Educată” este un proiect în pregătire. Datele pe care le-ați citat arată încă o dată de ce este nevoie de o reformă în sistemul educațional românesc. La această reformă se lucrează. Eu mi-aș fi dorit să ajungem mai repede în faza în care să implementăm ceea ce am numit „România Educată”, dar aceste rezultate nu sunt rezultatele programului „România Educată”, fiindcă el abia acum este în faza în care se lucrează pe pachetul de legi. Iar rezultatele acestui proiect se vor putea vedea după ce trece un ciclu cu legile noi.

Jurnalist: Dacă pot o întrebare de follow-up, când se va întâmpla acest lucru? În timpul mandatului dumneavoastră? Tocmai din acest motiv vă și întrebam, pentru că știu că discutăm de ceva timp despre proiect.

Președintele României: Se naște greu, așa este. Dar eu sunt destul de convins că vom avea noua legislație în acest an. Ea va putea fi implementată cel mai devreme începând cu următorul an școlar, iar un ciclu de școlarizare știm cu toții cât durează și, după atât timp, vom putea să ne dăm seama dacă a fost bine sau mai necesită echilibrări.

Jurnalist: Premierul Ucrainei afirma recent că reconstrucția țării sale ar putea costa până la 750 de miliarde de dolari și că o parte din acești bani ar putea veni din activele confiscate Rusiei. Cum vedeți dumneavoastră reconstrucția țării vecine după război și care va fi rolul României în acest proces?

Președintele României: Când am fost în vizită la Kiev am avut discuția pe reconstrucție, am arătat disponibilitatea României de a participa la reconstrucția Ucrainei, însă acest lucru nu se poate întâmpla că noi mergem acolo să facem ceva. Este nevoie de o colaborare și, cu siguranță, este nevoie de o colaborare cel puțin la nivel european, dacă nu mai mult, și, în primul rând, trebuie să spună Ucraina ce dorește și la ce se așteaptă. Chiar acum, foarte recent, a avut loc o conferință pe această temă, unde România din nou și-a exprimat disponibilitatea și, cu siguranță, într-un viitor sper nu foarte îndepărtat, se va contura un proiect de reconstrucție la care dorim să participăm, dorim să participăm atât cât poate statul, dar cred că sunt și foarte mulți antreprenori care doresc să participe la această reconstrucție. Și, în măsura în care Ucraina se pregătește să devină stat membru al Uniunii Europene, sunt convins că este un interes al întregii Uniuni de a avea un proces rapid, bun și eficient, organizat de reconstrucție.

Jurnalist: Revin la subiectul „României Educate”, proiectul dumneavoastră, pe care l-ați lansat în 2016, acum șase ani și jumătate, și care spunea așa: „Este proiectul național inițiat de Președintele României, menit să susțină reașezarea societății pe valori”. Asta spuneați atunci. Suntem așadar la șase ani și jumătate și avem câteva situații complicate. Avem, o dată, o situație în care premierul României este acuzat, sub suspiciuni, că a plagiat și avem o instituție abilitată, CNATDCU, care nu a putut analiza lucrarea premierului pentru că Parchetul General a luat toate documentele. Asta a explicat președintele interimar, domnul profesor Mircea Dumitru. Amintesc asta pentru că ați spus că ați vorbit cu Ministerul Educației. Avem Parchetul General care nu a dat nici un verdict de luni întregi și avem o decizie a instanței – asta în ceea ce privește plagiatul. La nivel de carieră didactică, avem deficit de profesori, inclusiv în București. Avem la capitolul echitatea sistemului educațional, de care vorbeați în proiectul „România Educată”, aproape 50% din elevii din mediul rural care au luat sub nota 5 la Matematică la Evaluarea Națională. Sunt și alte cifre, nu cred că are rost să le spun pe toate. Avem… mai era un capitol, Profesionalizarea managementului educațional, majoritatea inspectorilor școlari sunt în continuare membri de partid, fie de la PNL, fie de la PSD, fie de la UDMR. Așadar tot politizat a rămas sistemul. Considerați că este un eșec și, dacă da, de ce după șase ani și jumătate suntem în această situație în care, așa cum spunea directorul Liceului „Ion Luca Caragiale”, 80% dintre absolvenți au cerut recomandări să plece în străinătate?

Președintele României: Vedeți câte argumente ați adus dumneavoastră pentru că este nevoie de „România Educată”?

Jurnalist: De ce nu se implementează?

Președintele României: Și, dacă au trecut șase ani și jumătate, arată doar că pregătirea pentru acest proiect a fost dificilă, mai degrabă din motive politice decât din motive tehnice. Dar, încă o dată, „România Educată” este un proiect în pregătire și în desfășurare. Aceste rezultate nu se datorează proiectului „România Educată”, aceste rezultate arată de ce este nevoie de proiectul „România Educată”, pentru care se elaborează acum setul de legi care probabil vor fi aprobate încă în acest an și, cel mai devreme, repet, cel mai devreme, în următorul an școlar, adică 2023-2024, va începe, în fine, efectiv implementarea proiectului „România Educată”, care sunt convins că va aduce rezolvări pentru multe din problemele pe care le-ați enunțat.

Jurnalist: Benzina și motorina s-au scumpit în ultima perioadă din cauza creșterii prețului barilului de petrol pe plan internațional, european. A ajuns în primăvară la 126 de euro, însă în ultimele săptămâni am văzut cum a scăzut la aproape 110 euro, însă această scădere nu s-a revăzut la pompă, așa cum s-a văzut scumpirea la pompă. Ce face statul pentru a se vedea această ieftinire și la pompă, mai mult decât cei 50 de bani pe care i-a acordat?

Președintele României: Guvernul face atât cât este posibil în condițiile date. Și acum atât a fost posibil, să stabilizeze prețul și să îl coboare cu 50 de bani. Însă nu vreau să intru prea mult în tehnicalități. Prețul benzinei și al motorinei nu se stabilește direct după prețul barilului de petrol. Există o piață a petrolului, există o piață a benzinei și a motorinei. Or, benzina și motorina s-au scumpit peste tot și evident că există o legătură între prețul petrolului și benzină și motorină, dar nu este așa o legătură directă, cum au sperat mulți, că, dacă se stabilizează prețul petrolului, automat scade prețul la pompă. Din păcate, nu se întâmplă așa. Guvernul este în continuare foarte preocupat de aceste măsuri, însă acum a fost posibil atât cât s-a făcut. Bugetul statului nu poate să suporte toate scumpirile pentru toată lumea, și în toate timpurile, fiindcă bugetul este cel pe care îl are la dispoziție Guvernul și cred că lumea se așteaptă să fie cheltuiți cu chibzuință acești bani, care sunt banii noștri, ai statului. Nu putem să dăm toți banii pentru a subvenționa prețul la benzină și să nu facem investiții. Investițiile sunt necesare, salariile sunt necesare, școala este necesară și așa mai departe.

Jurnalist: Și dacă îmi permiteți, tot legat de viața românilor. Ce face statul pentru a evita o criză alimentară, în condițiile în care specialiștii, spre exemplu, anunță un an extrem de secetos, poate unul dintre cei mai secetoși din ultima perioadă? Deja în unele zone se restricționează consumul de apă și vedem ce fac și alte state vecine. Polonia, spre exemplu, a redus la zero TVA la alimente, în Ungaria s-au plafonat prețurile la alimente. Are de gând Guvernul se ia în calcul o asemenea măsură? În condițiile în care chiar dumneavoastră spuneați ceva mai devreme că, dacă va crește prețul alimentelor pe plan mondial, și în România se va resimți?

Președintele României: Cu siguranță că anumite măsuri sunt posibile și, atunci când se impune, Guvernul se va apleca asupra acestor chestiuni. Noi credem că România nu va avea probleme cu alimentele, dar asta nu înseamnă că nu vom avea efecte ale crizei alimentare, fiindcă prețurile en-gros la alimente, de exemplu în plan global, au crescut cu aproape 20% și acest lucru se va reflecta într-o anumită formă și la noi. Atunci când este cazul, Guvernul se va implica. Dar ceea ce ați menționat înainte cred că trebuie să ne dea foarte mult de gândit. Seceta, canicula foarte devreme în an, furtunile și așa mai departe, toate acestea ne arată un singur lucru – schimbările climatice se întâmplă, se întâmplă și la noi. De aceea, România a fost și este parte a statelor care vor să lupte cu schimbările climatice, însă aceste schimbări nu vor fi oprite într-o lună sau în două luni, dacă o țară sau două sau zece se implică. Este nevoie de un efort global. Și, până atunci, lucrurile trebuie gestionate și în zona micro, asta însemnând că, acolo unde există puțină apă potabilă, și, din păcate, avem și noi localități, ea trebuie economisită, pur și simplu. Nu există altă soluție.

Jurnalist: Domnule Președinte, înainte de 1 iulie, când au fost sistate angajările la stat, a fost făcut practic un maraton de angajări în ministere și la stat și, de asemenea, în Parlament, știm bine, parlamentarii au votat o lege care majorează salariile angajaților din ministere, unora chiar cu 50%, dar și a parlamentarilor. Vreau să vă întreb: cum vedeți dumneavoastră această situație?

Președintele României: Cred că trebuie analizată fiecare situație în parte. În unele ministere, într-adevăr, a fost nevoie de specialiști în plus și acolo s-au făcut angajări. În alte ministere, din varii motive politice, salariile au rămas mult în urmă în comparație cu colegele și colegii din ministerele care, să zicem, s-au descurcat mai bine politic și a fost nevoie de o echilibrare. Guvernul a avut grijă ca aceste echilibrări să nu depășească limita care poate fi suportată de bugetul de stat.

Jurnalist: Dar aceste majorări salariale, dar și beneficiile pe care le-a oferit Guvernul prin pachetul de măsuri, toți economiștii spun că duc la creșterea inflației, nu la scăderea acesteia. Cum vedeți dumneavoastră să scadă inflația pe viitor? Ce măsuri se impun?

Președintele României: Măsurile de scădere a inflației în perioadă de criză economică sunt extrem de complicate, ca să nu formulez altceva. Măsurile care stopează inflația duc la austeritate. Austeritatea inhibă economia, inhibarea economiei nu este de dorit de absolut nimeni. Eu cred că măsurile sunt multiple, care se impun, și, în ansamblu, specialiștii pe care i-am consultat în Consiliul European, chiar și la ultima sesiune, ne spun că inflația probabil va mai crește până la finalul acestui an, în cursul anului viitor se va stabiliza, după care se va reduce. Este un trend valabil cel puțin pentru Uniunea Europeană, dar se crede că acest trend va avea loc și în plan global. Măsurile nu pot fi luate doar de un stat, deci un stat în situația dată are puține șanse să reducă și inflația, să crească și economia, și atunci măsurile sunt combinate, de pachete de sprijin, pachete de sprijin economic, investiții și toate, făcute bine și înglobate într-o politică europeană, ne vor duce la o stabilizare.

Jurnalist: Vorbeați și dumneavoastră despre o colectare mai bună pe care ar trebui să o facă statul și mai puțină evaziune fiscală. Una din măsurile anunțate chiar de către cei de la ANAF este să-i verifice inclusiv pe profesorii care dau meditații. Dumneavoastră ați fost profesor, ați dat meditații, ați spus acest lucru public. Cum vi se pare o astfel de măsură astfel încât profesorii care dau meditații acasă copiilor să fie verificați de către ANAF?

Președintele României: Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit. Și ANAF are treabă cu colectarea acestor impozite și cu verificarea. Acum, dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată, am oarece întrebări în această speță, însă nu se pot accepta excepții. Cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit corespunzător. Și dacă ANAF va verifica categoriile unde se realizează evaziune pe scară un pic mai largă, atunci colectarea poate să devină mai eficientă.

Jurnalist: Dumneavoastră mai aveți foști colegi care fac meditații?

Președintele României: Eu cred că mai există profesori care fac meditații și cred că plătesc impozit.

Jurnalist: M-aș întoarce puțin la cazul plagiatului, sau mai precis la cazul jurnalistei Emilia Șercan, care a fost amenințată de rectorul Academiei de Poliție. Ea, săptămânile astea, lunile astea, e subiectul unui kompromat, tot ce a dezvăluit plagiatul premierului Ciucă. Întrebarea este cum credeți că este posibil să pățească un jurnalist așa ceva într-o țară a Uniunii Europene. Și vă întreb asta pentru că nu v-ați pronunțat pe acest subiect și chestiunea asta are loc în timpul mandatului dumneavoastră și nu este o moștenire istorică, cum e ceea ce se întâmplă în educație.

Președintele României: Da, este o chestiune care a generat multe preocupări și multe știri, și pe bună dreptate. Însă nu cred că pot să fac eu lumină în această speță. Însă sunt încredințat că autoritățile competente o vor face. Câteodată durează luni sau ani până când într-o speță avem claritate și avem toate răspunsurile, însă trebuie să avem răbdare ca autoritățile competente să își facă treaba. Și, dacă cineva a greșit, mie mi se pare absolut corect să fie tras la răspundere și să plătească.

Jurnalist: Mai devreme spuneați că ați susținut libertatea de expresie și întrebarea era dacă nu era oportun să dați un mesaj public pe acest subiect, mai ales că mai multe organizații nonguvernamentale v-au cerut o poziție pe tema cazului Emiliei Șercan.

Președintele României: Acum, sigur că se poate aștepta de la Președinte să intervină în fiecare caz în parte, dar eu cred că este mai bine ca Președintele să se preocupe să existe un cadru bun pentru o presă independentă și liberă. Și, după părerea mea, este. Existența dumneavoastră aici, faptul că se desfășoară această conferință de presă, cred că este un bun exemplu pentru libertatea presei în România. Dacă există, și există, din păcate, contraexemple, ele trebuie tratate ca atare.

Vă mulțumesc tuturor! Vă doresc o seară bună!

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
14.6 ° C
16.6 °
12.1 °
64 %
1kmh
0 %
joi
15 °
vin
23 °
sâm
22 °
Dum
23 °
lun
17 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii