Ce înseamnă ziua de 23 august pentru România

23 august reprezintă o dată de referință în istoria țării noastre, deși a fost sărbătorită cu mult fast drept ”Zi Națională” în comunism. În prezent a devenit o zi cam ignorată și nu ar trebui.

Dacă nu știați, ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Între 1948-1989, Ziua Națională a României a fost declarată data de 23 august. După abdicarea forțată a Regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română.

Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

În „Epoca de aur”, ziua de 23 august a fost o sărbătoare naţională comunistă, cu semnificaţie puternic ideologizată, dedicată mai ales „împlinirilor mărețe” ale lui Ceaușescu. Zeci de mii de „oameni ai muncii”, pionieri, sportivi, artiști, etc., participau la parade fastuoase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate. 

23 august rămâne cea mai controversată zi din Istoria României moderne, cu implicații decisive în ce privește viitorul țării de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Te-ar putea interesa și

Ultimele articole

Campanii

Vremea

București
cer senin
17 ° C
17.1 °
16 °
47 %
1.3kmh
0 %
vin
22 °
sâm
25 °
Dum
28 °
lun
27 °
mar
21 °

Opinii