Comisia Europeană a publicat vineri cel de-al şaptelea Raport anual privind statul de drept, document care analizează evoluţiile din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 a fost publicat vineri, de autoritățile de la Bruxelles. Documentul conține o amplă analiză a sistemului judiciar din fiecare stat membru UE, inclusiv pentru România.
Raportul evaluează, în premieră, și situaţia din patru state candidate la aderare: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Documentul concluzionează că, deşi în majoritatea statelor membre au fost înregistrate progrese în consolidarea statului de drept, există în continuare provocări importante în domenii precum independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, libertatea presei şi funcţionarea instituţiilor democratice, conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul Comisiei Europene.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că statul de drept reprezintă fundamentul încrederii dintre cetăţeni, mediul de afaceri şi instituţiile publice, afirmând că acesta face din Europa “cel mai bun şi mai sigur loc pentru a trăi şi a investi”. Potrivit acesteia, raportul a devenit un instrument esenţial pentru stimularea reformelor şi orientarea dezbaterilor naţionale privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte sistemele judiciare, Comisia constată că numeroase state membre au adoptat măsuri pentru consolidarea independenţei consiliilor judiciare, îmbunătăţirea procedurilor de numire a judecătorilor şi întărirea autonomiei parchetelor. Totuşi, ritmul reformelor diferă considerabil între state, iar în unele cazuri persistă preocupări serioase privind independenţa sistemului judiciar şi influenţele externe asupra actului de justiţie. Şi în statele candidate au continuat reformele, însă provocările privind independenţa justiţiei rămân semnificative.
Raportul evidenţiază intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupţiei, care stabileşte un cadru comun pentru prevenirea, investigarea şi sancţionarea faptelor de corupţie în întreaga Uniune. Deşi mai multe state membre au adoptat noi strategii anticorupţie şi şi-au consolidat instituţiile responsabile, Comisia apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea conflictelor de interese, reglementarea activităţilor de lobby şi creşterea eficienţei anchetelor şi proceselor în cazurile de corupţie.
Capitolul dedicat României. CSM susține că Raportul Comisiei Europene privind statul de drept „conține și informații neconforme”
În capitolul dedicat României, Comisia Europeană arată că aplicarea legilor justiţiei a continuat şi a contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, însă menţionează că nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanţiilor privind independenţa procurorilor de rang înalt şi pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.
Comisia formulează în continuare recomandări pentru România privind eficientizarea sistemului judiciar şi a combaterii corupţiei, finalizarea reformei declaraţiilor de avere, reducerea utilizării ordonanţelor de urgenţă şi continuarea demersurilor pentru acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului.
„Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții”, arată CSM, într-un comunicat de presă publicat, vineri.
Potrivit CSM, Comisia Europeană constată că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.
Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanți, pentru îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar, mai afirmă CSM. Magistrații acuză că ÎCCJ ȘI PÎCCJ nu au fost invitate la consultări: „Totodată, Raportul reține că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (n.r. – stakeholders). Reamintim ca nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii și explicații publice”, acuză sursa citată.
„Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale”, transmite CSM.
„Spre exemplu, se susține că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile și astfel este afectat dreptul magistraților de a formula căi de atac. Din 2022 legislația a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare”, susține CSM.
„Consiliul ia act de faptul că Raportul formulează și recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare”, transmite CSM.
„O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii”, conchide CSM.
Raportul privind statul de drept va avea un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene
În domeniul mass-media, raportul arată că statele membre îşi adaptează legislaţia la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei (EMFA). Sunt remarcate măsuri pentru întărirea independenţei serviciilor publice de media şi pentru transparentizarea alocării publicităţii de stat. Totodată, Comisia acordă o atenţie sporită protecţiei jurnaliştilor împotriva ameninţărilor şi sprijină implementarea Directivei anti-SLAPP, menită să combată procesele abuzive intentate împotriva jurnaliştilor şi activiştilor. Cu toate acestea, în mai multe state persistă îngrijorări privind concentrarea proprietăţii mass-media şi independenţa editorială.
Comisia apreciază că multe state membre au făcut paşi pentru îmbunătăţirea calităţii legislaţiei şi a securităţii juridice. Cu toate acestea, raportul semnalează utilizarea excesivă a procedurilor legislative de urgenţă în unele ţări şi consultarea insuficientă a societăţii civile. De asemenea, organizaţiile neguvernamentale continuă să semnaleze dificultăţi legate de finanţare şi de exercitarea dreptului la întrunire paşnică.
Raportul pune accent pe legătura dintre statul de drept şi funcţionarea pieţei unice europene. Comisia subliniază că existenţa unor instanţe eficiente, combaterea corupţiei în achiziţiile publice, protejarea investiţiilor şi un cadru legislativ previzibil sunt elemente esenţiale pentru competitivitatea economiei europene şi pentru atragerea investiţiilor.
Executivul european anunţă că Raportul privind statul de drept va avea un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Comisia propune ca noile planuri naţionale şi regionale de parteneriat să ţină cont de provocările identificate în raport, iar documentul va reprezenta una dintre sursele de informaţii utilizate la evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale şi a condiţiilor privind statul de drept în implementarea planurilor naţionale de reformă.