Unul dintre cele mai răsunătoare jafuri de artă din ultimii ani ajunge astăzi în fața judecătorilor. La tribunalul din Assen începe procesul furtului de la Muzeul Drents, din Olanda, de unde au fost sustrase, anul trecut, piese de patrimoniu românesc de valoare excepțională.
Trei suspecți – Douglas W., Bernhard Z. și Jan B. – sunt acuzați că au folosit explozibili pentru a pătrunde în muzeu de unde au furat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
Înțelegerea care a dus la găsirea tezaurului furat
În timp ce doi dintre inculpați, în vârstă de 21 și respectiv 37 de ani, au încheiat o înțelegere cu Parchetul pentru a primi pedepse mai ușoare, cel de-al treilea suspect neagă orice implicare în jaful care a șocat lumea arheologică europeană.
Pe baza indicațiilor oferite de cei doi inculpați, la începutul lunii aprilie, autoritățile din Olanda au recuperat coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări de aur dispărute.
Un al patrulea suspect, acuzat că ar fi furnizat plăcuțele de înmatriculare folosite în timpul operațiunii de fugă, nu face parte din acest prim proces și va fi judecat separat, spre finalul anului. Procurorii olandezi încearcă să stabilească în ce măsură fiecare dintre inculpați a contribuit la organizarea și executarea furtului.
Acuzații de abuz privind ancheta
Pe parcursul audierilor preliminare, inculpații au ridicat și probleme legate de modul în care s-a desfășurat ancheta. Aceștia au susținut că ar fi fost supravegheați de serviciile de informații olandeze, acuzații care ar putea complica procesul din punct de vedere procedural.
Inculpatul Bernhard Z. a mers mai departe, afirmând că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa, acuzații care nu au fost confirmate oficial, dar care au fost aduse în atenția instanței.
Probele care îi leagă pe suspecți de jaf
Ancheta include și probe materiale considerate esențiale de către procurori. În cazul lui Jan B., anchetatorii susțin că acesta ar fi cumpărat unelte precum un baros și un ciocan de lemn cu doar două zile înainte de comiterea furtului. Mai mult, ADN-ul său ar fi fost identificat pe o rangă descoperită în sala de expoziție, ceea ce ar putea constitui o probă importantă în stabilirea vinovăției.
Instanța va analiza aceste elemente, alături de alte dovezi, pentru a contura responsabilitatea fiecărui inculpat.
Întret timp, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a anunțat că suma primită de statul român ca despăgubire, în urma jafului Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice, din ianuarie 2025, va fi restituită parțial după ce vor fi efectuate evaluări privind starea artefactelor. O parte din suma primită ca despăgubiri va acoperi costul evaluării, dar și contravaloarea brățării dacice care nu a fost returnată.