Tradiții și obiceiuri în Joia Mare. Ce semnifică ouăle roșii vopsite azi

Tradiții și obiceiuri în Joia Mare. Ce semnifică ouăle roșii vopsite azi

Credincioşii prăznuiesc în Joia Mare din Săptămâna Patimilor patru evenimente, primele două care au fost făcute ziua, iar celelalte două în noaptea de joi spre vineri: Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, Rugăciunea cea mai presus de fire, în Grădina Ghetsimani şi Trădarea Domnului de către Iuda sunt evenimentele consemnate în Noul Testament.

Joia Mare reprezintă o zi foarte importantă în istoria creştinismului. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani, dar şi vinderea Domnului de către Iuda.

În Joia Mare, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Cele 12 Evanghelii alcătuiesc un tablou complet al suferinţelor Mântuitorului, culminând cu răstignirea şi moartea Sa pe Cruce. Prima evanghelie rânduită de Biserică a se citi în Joia Mare ne aduce în faţa Mântuitorului şi a apostolilor la Cina cea de Taină. Cu alte cuvinte, Denia din această zi – a celor 12 Evanghelii, actualizează în conştiinţa credincioşilor istoria mântuirii.

Potrivit tradiţiei creştine, începând cu Joia Mare şi până la Rusalii, Iadul şi Raiul sunt deschise, iar sufletele celor adormiţi circulă libere. Din Joia Mare până în ziua de Paşti nu se mai trag clopotele bisericilor, ci se bate doar toaca.

Joi este ziua în care gospodinele trebuie să vopsească ouăle în roșu, urmând ca în Sâmbăta Mare să coacă pasca și cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. Pentru creştini, ouăle roșii amintesc, în primul rând de Jertfa Mântuitorului Hristos de pe Crucea Golgotei, potrivit Ziarul Lumina și Doxologia.ro. Tradiţia ortodoxă imemorială vorbeşte de Sfânta Maria Magdalena plângând la picioarele Crucii lui Hristos, iar Sângele Lui înroşind ouăle puse sub Cruce.

Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreștine, din timpul când anul nou se serba la echinocțiul de primăvară.

În unele zone din Moldova, dar mai ales în Bucovina, pe lângă ouăle roşii, se încondeiază sau închistresc ouă cu ceară de albine, sporind în frumuseţe acest simbol al Paştilor, conform surselor menționate.

Tot în Joia Mare creştinii respectă o serie de tradiţii şi obiceiuri. Astfel, o tradiţie creştină spune că, duhurile adormiţilor vin pe la locuinţe lor şi stau până la sărbătoarea Rusaliilor. Este un mare păcat ca în Joia Mare să nu se aprindă lumânări şi să nu se dea de pomană pentru sufletele morţilor.

În anumite zone ale ţării, în Joia Mare, se fac focuri pentru cei adormiţi, pentru ca aceştia să se „încălzească”. Lemnele folosite pentru foc nu se taie, ci se rup cu mâna şi nu se lasă deloc jos până acasă. În tradiția populară Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimărița.

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, creştinii ortodocşi merg să se spovedească şi să se împărtăşească.

„Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pămîntul pe ape”. Aceste cutremuratoare cuvinte sunt rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfântul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos, potrivit resurse-ortodoxe.ro.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
18.5 ° C
20.5 °
17.7 °
72 %
2.6kmh
0 %
joi
19 °
vin
26 °
sâm
24 °
Dum
24 °
lun
24 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii