Un sondaj recent arată că facturile la utilități continuă să pună presiune pe bugetele familiilor din România, determinând o schimbare profundă în comportamentul de consum al populației.
Studiul sociologic recent arată că interesul pentru economisirea resurselor a atins cote istorice, determinându-i pe cetățeni să caute soluții imediate pentru a reduce cheltuielile lunare cu energia și gazele naturale, conform Agerpres.
Cea mai mare parte a celor care își propun să reducă cheltuielile se bazează pe modificarea comportamentului cotidian. Schimbările nu sunt neapărat complexe, ci pornesc de la gesturi simple, dar eficiente, aplicate zi de zi. O parte semnificativă dintre cetățeni consideră că stingerea surselor de iluminat în spațiile neocupate sau deconectarea aparatelor electrocasnice atunci când nu sunt utilizate pot aduce economii vizibile pe termen lung.
Pe lângă atenția sporită la risipa cotidiană, o felie importantă din populație are în vedere măsuri mai radicale pentru tehnologizarea locuinței. Achiziționarea de echipamente noi, cu o clasă energetică superioară, reprezintă o prioritate pentru mulți consumatori în următoarele luni. În același timp, tranziția către independența energetică câștigă tot mai mult teren, un număr considerabil de gospodării plănuind să facă pasul către instalarea de sisteme fotovoltaice pentru a-și produce singuri electricitatea.
„Deşi există interes ridicat pentru reducerea facturilor, costurile aferente investiţiilor în eficienţa energetică sunt descurajatoare pentru majoritatea celor intervievaţi (circa 52%), existând şi temeri că aceşti bani nu se vor amortiza (15% dintre respondenţi). Totuşi, optica s-ar schimba radical în favoarea unor astfel de proiecte dacă statul ar acorda sprijin financiar, prin diverse programe, situaţie indicată de peste 52% dintre cei chestionaţi”, evidențiază sursa citată.
Aceste concluzii fac parte dintr-o cercetare sociologică amplă derulată de Sondaje Marketing Relații Publice SRL în beneficiul platformei despre-energie.ro. Studiul a fost realizat în intervalul 21 – 29 aprilie 2026, colectând date de la un eșantion reprezentativ de 1.029 de utilizatori din mediul online, având o marjă de eroare de +/-3%.