Uniunea Europeană pregătește noi reguli pentru serviciile de mesagerie. Schimbările ar putea rămâne în vigoare până în aprilie 2028. Acordul care excepta aceste platforme de la anumite reguli privind protecția datelor a expirat în aprilie.
Parlamentul European a refuzat atunci să îl prelungească fără modificări. Pentru a evita un vid legislativ, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a propus un mecanism de tranziție. Între timp, negocierile pentru legislația permanentă continuă, potrivit Agerpres.
Propunerea nu permite spargerea criptării end-to-end. Acest sistem este folosit de aplicații precum WhatsApp, Telegram și Signal. El garantează că doar expeditorul și destinatarul pot citi mesajele. Totuși, noile reguli permit utilizarea așa-numitei „scanări la client”. Un software instalat pe telefon sau computer poate verifica mesajele, fotografiile și videoclipurile înainte ca acestea să fie criptate și trimise. Parlamentul European privește cu rezerve utilizarea acestor procedee și cere garanții suplimentare pentru protejarea vieții private. Eurodeputații susțin că și conținutul care urmează să fie criptat trebuie să rămână inviolabil. În același timp, aceștia vor să evite raportările eronate către autorități. Din acest motiv, Parlamentul insistă ca materialele care nu au fost deja identificate drept conținut ce implică abuzuri sexuale asupra copiilor să nu fie transmise organelor judiciare fără o verificare și confirmare din partea unui operator uman.
Contrar temerilor apărute în spațiul public, propunerea inițială a Comisiei Europene nu prevedea scanarea permanentă a tuturor mesajelor private. Mecanismul era unul gradual și urma să fie aplicat doar în situații bine definite. Primul pas presupunea ca furnizorii serviciilor de comunicare să analizeze dacă platformele lor prezentau un risc real de a fi folosite pentru distribuirea materialelor cu abuzuri sexuale asupra copiilor (CSAM).
Doar dacă o autoritate competentă sau o instanță independentă constata existența unui risc semnificativ și aprecia că alte măsuri nu sunt suficiente putea fi emis un ordin de detectare. Numai platformele vizate de un astfel de ordin ar fi fost obligate să utilizeze tehnologii de detectare. Acestea urmau să fie folosite doar pentru perioada și în condițiile stabilite prin decizie.
Tehnologiile propuse puteau identifica imagini și videoclipuri cu materiale de abuz sexual asupra copiilor deja cunoscute, conținut nou de acest tip și tentative de racolare online (grooming) a minorilor. Rezultatele nu ar fi ajuns direct la poliție. Mai întâi, ele urmau să fie analizate de un organism al Uniunii Europene. Doar cazurile confirmate, după eliminarea alarmelor false, ar fi fost transmise autorităților competente. Deși scopul declarat al Chat Control este combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor, proiectul a stârnit reacții puternice în întreaga Europă. Numeroase organizații pentru drepturile digitale susțin că măsurile propuse ar putea deschide calea către monitorizarea pe scară largă a comunicațiilor private. Acestea avertizează că mecanismul ar putea afecta criptarea end-to-end și ar crea un precedent periculos pentru dreptul la viață privată și la protecția datelor personale.