• Rezultatele studiului relevă o discrepanţă majoră între percepţia internă şi realitatea exterioară: 43,4% dintre funcţionarii publici îşi consideră rezultatele „foarte bune”, 49,1% „bune”, iar doar 7% spun că nu sunt pe deplin mulţumiţi de propria muncă. În acelaşi timp, România rămâne pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte eficienţa serviciilor publice, digitalizarea administraţiei şi încrederea cetăţenilor în instituţii.
• La întrebarea dacă există în instituţia în care lucrează persoane care nu îşi îndeplinesc responsabilităţile şi care ar trebui concediate, răspunsurile arată, o auto-imunizare colectivă faţă de realitate: doar 10,1% au avut curajul să spună că există mai multe persoane care ar trebui să plece.
• Un alt semnal de alarmă tras de APSAP este interesul extrem de scăzut din mediul rural pentru formarea profesională, deşi cursurile sunt gratuite şi se desfăşoară online. Aproape 85% dintre cei înscrişi provin din mediul urban. Una dintre cauze o reprezintă dotările tehnice precare: aproape jumătate dintre calculatoarele din instituţiile publice nu dispun de cameră web şi microfon, iar acest lucru limitează participarea funcţionarilor la cursuri.
• Peste 60% dintre angajaţii din administraţia publică au venituri nete între 3.001 şi 7.000 de lei. Majoritatea angajaților câştigă salarii similare cu cele din mediul privat, dar lucrează într-un sistem în care stabilitatea e garantată, iar performanţa e rar penalizată sau recompensată real.

Concluzia studiului

Administraţia românească funcţionează într-o bulă autosuficientă, validată de evaluări interne pozitive şi reticentă la reformă. În timp ce sistemul se autoevaluează ca performant, cetăţenii rămân blocaţi în cozi, dosare cu şină şi proceduri ineficiente. Iar în timp ce companiile private îşi automatizează procesele, eficientizează costurile şi îşi asumă riscuri reale, sectorul public evită adaptarea, potrivit bursa.ro.