Capitala României este, potrivit datelor centralizate de Agenția Europeană de Mediu în 2024, cea de-a treia cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană.
Bucureștiul vine, în evaluarea continentală, după Zagreb și Varșovia.
Iată că, de dată recentă, cea de-a doua ediție a raportului „Starea mediului în București”, realizată de Fundația Comunitară București prin Platforma de Mediu pentru București, evidențiază un peisaj urban sufocat de trafic, lipsă de vegetație, poluare accentuată și infrastructură neadaptată realităților climatice actuale.
Potrivit datelor, traficul rutier este responsabil pentru aproximativ 60% din poluarea aerului din București. Parcul auto supradimensionat și îmbătrânit contribuie masiv la noxele respirate zilnic de locuitori: mai mult de jumătate dintre mașini au peste 10 ani vechime, iar o treime sunt echipate cu motoare diesel. Pe lângă trafic, centralele termice din oraș generează cea mai mare parte din emisiile de dioxid de sulf și oxizi de azot, la care se adaugă arderile ilegale de deșeuri din jurul orașului.
Bucureștiul a înregistrat în 2024 cel mai călduros an din istorie, cu o medie de 27,43°C — cu aproape 6°C peste media obișnuită. Iar în loc de soluții climatice, orașul oferă și mai mult asfalt: aproape 80% din suprafața urbană este acoperită de construcții sau beton.
Între 2010 și 2023, au fost construite peste 268.000 de locuințe
În paralel, Capitala a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar nivelul actual de vegetație este considerabil sub standardele europene. Doar 0,88 arbori revin în medie fiecărui locuitor, de trei ori sub recomandarea UE de 3 arbori/persoană. În plus, tăierile programate în 2024 aproape egalează numărul arborilor plantați, iar biodiversitatea urbană nu este protejată prin nicio strategie coerentă.
Deși Bucureștiul are nevoie urgentă de o tranziție către transporturi nepoluante, schimbarea nu se întrevede. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar vehiculele electrice reprezintă doar 1,25% din totalul înmatriculărilor. Între 2010 și 2023, au fost construite peste 268.000 de locuințe — în special pe foste spații verzi sau industriale — fără ca infrastructura de mobilitate să fie extinsă sau modernizată corespunzător. Astfel, orașul continuă să sufere din cauza supra-aglomerării și a lipsei de alternative reale la automobilul personal.
Anual, Bucureștiul generează aproximativ 564.000 de tone de deșeuri, însă doar 42% dintre acestea sunt tratate corespunzător. Colectarea selectivă este slab implementată, iar conceptul de economie circulară, deși prezent în strategii, este departe de a fi aplicat. Agricultura urbană lipsește aproape cu desăvârșire, iar orașul rămâne dependent de aprovizionări externe pentru alimente.
„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit”, atrage atenția Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.
