În ultimii doi ani numeroși cetățeni români au căzut victime ale fraudelor bancare. Escrocheriile prin rețele sociale au devenit poate cele mai complexe și mai eficiente, folosindu-se de dezinformare și de informațiile personale disponibile pe rețelele sociale.

Până acum, 60% dintre români au fost ținte ale tentativelor de fraudă online. Cele mai populare tipuri de fraude online sunt e-mailurile sau mesajele de tip phishing (73%), escrocheriile prin rețele sociale (72%) apelurile telefonice frauduloase de tip spoofing (69%).

O altă metodă eficientă de escrocare prin furtul datelor bancare este cea în care se reproduce identitatea vizuală a unei platforme online.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atenționează populația din România asupra unui tip de fraudă care se folosește chiar de imaginea online a unor instituții, precum Guvernul României sau Ministerul de Finanțe. Astfel, a fost identificată o campanie înșelătoare pentru o presupusă platformă de investiții de stat, cu o rentabilitate imensă, cuprinsă între 75% și 150%. Victimelor li se cere introducerea datelor bancare personale și astfel le sunt extrase din conturi sume considerabile.

Poliția de Frontieră este o altă autoritate de care răufăcătorii s-au folosit recent pentru a comite fraude. Modul de operare este următorul: Un robot le spune că sunt implicați într-un dosar al Poliției de Frontieră, că le-au fost furate datele personale și li se cere să apese tasta 1 pentru a vorbi cu un „ofițer de caz”, iar apoi încearcă să obțină date cu caracter personal, conform politiadefrontiera.ro.

Cum să te protejezi

• Nu distribui pe rețelele sociale conținut din surse nesigure sau suspecte. Nicio ofertă care pare prea bună ca să fie adevărată nu este adevărată!
• Evită completarea oricărui tip de formular în care ți se cer informații personale. Nici autoritățile statului, nici băncile nu apelează niciodată la rețelele sociale, la convorbiri telefonice sau la platforme de tip Whatsapp pentru a-ți cere date. De asemenea, banca nu îți cere niciodată PIN, parole sau CVV prin email, SMS sau telefon.
• Instalează un antivirus și aplicații ce pot detecta tentativele de spoofing, phishing etc.
• Citește cu atenție adresa web. O singură literă modificată sau o extensie suspectă (de exemplu, .net în loc de .gov) poate trăda o înșelătorie.
• Nu instala pe telefon nicio aplicație de control la distanță pe care escrocii ți-o prezintă ca fiind obligatorie pentru înregistrarea într-o anumită campanie prin care ți se oferă sume mari de bani sau alte câștiguri improbabile.
• Raportează orice tentativă de fraudă către: platforma de social media, banca la care ai cont, poliție și Directoratul Național de Securitate Cibernetică.