Constantin Ana, primarul orașului Pucioasa (Dâmbovița), aflat la al treilea mandat după victoria zdrobitoare din iunie 2024 (88,55% – primul loc național la orașe), oferă o radiografie dură a limitelor financiare ale localităților mici. În contextul recesiunii tehnice confirmate în 2026 și al apelurilor guvernamentale la austeritate, declarația sa subliniază o ipocrizie sistemică: orașele mari continuă să aloce sume mari pe promovare, în timp ce premierul Ilie Bolojan (fost primar al Oradiei) vorbește constant despre tăieri masive de cheltuieli la stat.
„Bugetul de publicitate al municipiului Oradea, în fiecare an, este cât întregul buget al orașului Pucioasa – 25 de milioane de lei pe an”, a declarat Constantin Ana în exclusivitate pentru PS News. Această comparație nu e doar retorică: Pucioasa, cu un buget total anual care abia atinge 25 milioane lei, se zbate să acopere cofinanțările proiectelor europene, împrumutându-se de la Trezorerie și majorând taxele locale (de la sub 9 milioane lei în 2023 la peste 11,5 milioane în 2025). Cu acești bani puțini, orașul a scris proiecte de aproape 1,1 miliarde lei pe fonduri UE – o performanță notabilă, dar blocată de guverne succesive care nu au respectat promisiunile legale de acoperire a cofinanțării (Ordonanța 156/2020, actualizată 2023 – 75% de la stat, zero bani alocați după 5 ani).
Între timp, Oradea – sub administrația PNL și influența lui Bolojan – menține bugete consistente pentru promovare turistică prin APTOR (Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune). Chiar și în 2025–2026, în plină criză economică (recesiune tehnică, inflație persistentă ~9–10%, deficit bugetar național țintit sub 6,2–6,4%), APTOR a avut bugete de 18–18,4 milioane lei anual, cu contribuție majoră de la primărie (peste 15 milioane lei), din care milioane merg pe campanii de marketing, evenimente și publicitate online/offline. Taxa hotelieră și de promovare au adus peste 2 milioane lei, dar criticii văd aici o continuare a vechilor practici: sume publice direcționate spre imagine, în detrimentul altor priorități.
Premierul Bolojan a promis în repetate rânduri reduceri masive de cheltuieli bugetare: 10% la anvelopa salarială în administrație (centrală și locală), audituri de personal, reducere unde schemele sunt supradimensionate, economii de 3,3 miliarde lei în 2025 și până la 5,8 miliarde în 2027, fără concedieri „otova”, dar cu eficientizare reală. A insistat că statul cheltuiește mai puțin decât în anii trecuți, că deficitul scade (de la 7–8% la ținte sub 6,4%), că nu vor crește taxe în 2026 dacă se menține disciplina, și că investițiile rămân prioritare (peste 7% din PIB). Totuși, în municipiul pe care l-a condus direct ani de zile, linia de promovare turistică (parte din cheltuieli de funcționare și imagine) nu pare afectată de aceste măsuri de austeritate – ba dimpotrivă, continuă să absoarbă sume comparabile cu bugetul total al unui oraș mic.
Primarul Ana critică guvernele (inclusiv cele cu Bolojan la conducere) pentru nerespectarea angajamentelor legale față de UAT-uri mici: „Suntem cu spatele la perete. Proiectele europene trebuie finalizate, dar cofinanțarea ne omoară”. În Pucioasa, salariile au fost tăiate de două ori, taxele majorate (percepute ca „brutale”), personalul redus cu 10–15% planificat (fără cadru legal clar încă), iar niciun proiect nu se mai face din buget local – totul pe fonduri UE.
Această disparitate evidențiază o problemă structurală: promisiunile de austeritate și reformă administrativă (reduceri de cheltuieli, audituri, comasări posibile de comune) par selective. Orașele mari ca Oradea investesc în continuare în turism și imagine (cu ROI prin atragere de vizitatori și taxe locale), în timp ce localitățile mici plătesc prețul ajustărilor fiscale naționale. Deciziile de la București – inclusiv cele ale premierului Bolojan – influențează astfel inegal viața comunităților locale, de la marile municipii la orașele mici aflate în supraviețuire zilnică.