După edițiile de succes găzduite de Sibiu în 2007 și Timișoara în 2023, România va avea din nou un oraș desemnat Capitală Europeană a Culturii. Asta se va întâmpla cel mai probabil în 2034. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii, în contextul în care Comisia Europeană a prezentat și un nou cadru normativ pentru acest program. Noile reguli urmăresc simplificarea procedurilor de candidatură, o implicare mai mare a tinerilor și a comunităților locale, precum și maximizarea impactului pe termen lung al titlului. În plus, orașele vor putea forma candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere.
„Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034. România are o experiență apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprém și Elefsina. Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană. Pentru 2034, miza este și mai mare”, a transmis ministerul.
Calendarul competiției
Procesul de desemnare a orașului câștigător începe firește cu mai mulți ani înainte. Astfel, în toamna lui 2028 debutează etapa selecției selecției, an în care orașe din țara noastră vor putea depune dosare de candidatură. În 2029 se anunță câștigătoarele, iar în intervalul de până în 2034, orașul norocos va avea la dispoziție cinci ani pentru a-și pune la punct infrastructura și a întocmi un program cultural atrăgător.
O noutate în regulament face ca dosarul de candidatură să fie mai simplu, cu mai puține seturi de criterii de îndeplinit (reduse de la șase la doar patru). Acestea sunt: strategia pe termen lung și moștenirea durabilă, dimensiunea europeană (promovarea valorilor europene), conținutul cultural și artistic și implicarea cetățenilor și incluziunea.
Strategia Națională a Culturii și moștenirea pe termen lung
Proiectul de desemnare a orașelor candidate din România se va alinia cu Strategia Națională a Culturii 2027–2034, aflată în pregătire. Ministrul Culturii, Demeter András István, a subliniat că viitoarea Capitală Europeană a Culturii trebuie să devină un „proiect-far” susținut de investiții în spații culturale, comunități reziliente și proiecte intergeneraționale.
Experiența edițiilor anterioare arată că titlul aduce beneficii durabile orașelor gazdă, printre care dezvoltarea turismului, modernizarea infrastructurii urbane și oportunități extinse de cooperare internațională. „Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție. Experiența Cluj-Napoca (n. red. – din 2021, când a câștigat Timișoara pentru 2023) arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viață și după încheierea competiției”, se mai arată în comunicatul dat publicității de Ministerul Culturii.