Potrivit unui sondaj recent, principala așteptare a românilor de la Guvernul Niculescu este creșterea salariilor și pensiilor. Acest lucru este indicat de 30% dintre respondenți, combaterea corupției fiind următoarea prioritate, cu 21% dintre opțiuni, în timp ce 19% dintre participanți consideră că Executivul ar trebui să se concentreze în primul rând pe reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice.
Sondajul Avangarde, realizat în perioada 21–26 octombrie, indică faptul că reducerea cheltuielilor statului, inclusiv a celor legate de aparatul bugetar și instituții, reprezintă principala prioritate pentru 15% dintre cei chestionați. Investițiile în infrastructură, respectiv în autostrăzi, spitale și școli, au fost indicate de 7%, iar finanțarea sistemului de sănătate de 4%. Alți 4% nu au știut sau nu au răspuns.
În privința măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar, 59% dintre respondenți consideră că Guvernul ar trebui să înceapă prin diminuarea cheltuielilor statului. Alte 20% dintre persoanele chestionate susțin majorarea taxelor aplicate averilor și companiilor, în timp ce 4% consideră că Executivul ar trebui să se împrumute mai mult, fără să adopte alte măsuri. Totodată, 3% cred că reducerea deficitului nu ar trebui să fie o prioritate în acest moment.
În ceea ce privește intenția de vot pentru alegerile parlamentare, AUR se situează pe primul loc, cu 35%, urmat de PSD, cu 26%, și PNL, cu 15%. Potrivit cercetării, 6% dintre respondenți nu au știut sau nu au dorit să răspundă la întrebarea privind direcția în care se îndreaptă România. Într-un eventual scrutin parlamentar organizat duminica viitoare, 35% dintre respondenți ar vota cu AUR, 26% cu PSD, 15% cu PNL și 10% cu USR. UDMR ar obține 5% din voturi, SENS 4%, S.O.S. România 2%, iar alte partide ar cumula 3%.
Jumătate dintre respondenți, respectiv 50%, consideră că decizia liberalilor a fost mai degrabă greșită, în timp ce 29% o apreciază drept mai degrabă bună. Alți 21% nu au știut sau nu au răspuns.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul a fost ponderat în funcție de gen, vârstă, mediul de rezidență și nivelul de educație.