Pe 27 iulie, Biserica Ortodoxă şi cea Catolică de ambele rituri îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Pantelimon, unul dintre cei mai mari sfinți vindecători ai creștinătății.
Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitorul celor bolnavi. El este adesea numit „doctor fără de arginţi”, fiindcă nu cerea nimănui să-l plătească pentru binefacerile sale.
Sfântul Mucenic Pantelimon s-a născut în anul 284, în orașul Nicomidia. Părinţii lui avea convingeri religioase opuse – tatăl păgân și mama creștină. Tânărul a fost botezat inițial Pantoleon, nume care semnifică „cel în toate puternic ca un leu”.
Viața sa a luat o turnură neaşteptată după ce l-a cunoscut pe preotul Ermolae, de la care a aflat despre credința creștină și despre Hristos, considerat „adevăratul doctor al sufletelor și trupurilor”. Un moment crucial a fost atunci când, invocând numele lui Hristos, a reușit să învie un copil mușcat de o năpârcă. Impresionat de această minune, a cerut să fie botezat și a primit numele Pantelimon – „cel cu totul milostiv”.
Ulterior, a devenit cunoscut pentru vindecările sale miraculoase, printre care și redarea vederii unui orb. Faptele sale l-au adus însă în atenția împăratului, care i-a cerut să renunțe la credința creștină.
Refuzul îndârjit de a renunţa la Hristos i-a adus moartea: a fost condamnat la decapitare. Însă, în loc de sânge, din trupul său a curs lapte, semn al purității și sfințeniei sale, potrivit crestinortodox.ro. Martirizat în anul 303, Sfântul Pantelimon este astăzi considerat patronul spiritual al medicilor și al bolnavilor. Numeroase spitale, biserici și așezăminte filantropice din întreaga lume îi poartă numele.
Moaștele Sfântului Pantelimon în România
Moaștele Sfântului Pantelimon se găsesc în mai multe lăcașuri de cult din România, inclusiv în Catedrala din Constanța, Catedrala Episcopală din Galați, Catedrala Mitropolitană din Iași, Mănăstirea Oașa din Alba Iulia, precum și în numeroase biserici din București – cum ar fi Biserica Sfântul Stelian Lucaci, Biserica Sfântul Dumitru Poștă, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Adormirea Maicii Domnului – Precupeții Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Alexie și Biserica Sfântul Pantelimon.
Tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon
Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi aceasta începe să se răcească. Tot acum, frunza teiului se întoarce pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii. În această zi, potrivit tradiţiei populare, se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii.
Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le păzească gospodăriile de grindină şi pentru a le purta noroc celor care călătoresc. Printre multe altele, credincioşii spun că Sfântul Mucenic Pantelimon alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.
Se spune că Sfântul Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent.
