Observatorii internaționali au constatat că primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate din România a fost organizat eficient, iar drepturile alegătorilor au fost respectate, dar au reproșat o abordare prea fragmentată a supravegherii spaţiului online şi o lipsă de transparenţă în luarea deciziilor.
Misiunea de observare internaţională a alegerilor în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România a totalizat 46 de observatori din 20 de ţări, fiind compusă din 39 de experţi şi observatori pe termen lung detaşaţi de ODIHR şi 7 parlamentari şi personal din cadrul AP OSCE.
Misiunea OSCE a întocmit un raport preliminar de 20 de pagini, iar observatorii vor monitoriza în continuare desfăşurarea campaniei electorale pentru al doilea tur de scrutin, urmând ca raportul final să fie gata la 90 de zile după încheierea alegerilor.
„Eforturile recente ale autorităţilor statului de a îmbunătăţi integritatea electorală au fost notabile, iar alegerile au fost administrate eficient, totuşi, primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate din 2025 a fost marcat de o supraveghere insuficientă a aspectelor-cheie ale campaniei şi de îngrijorări cu privire la utilizarea pe scară largă în online a unui comportament neautentic din partea candidaţilor. Libertăţile fundamentale de asociere şi de întrunire au fost respectate, iar alegătorii au avut posibilitatea de a alege între alternative politice.
Deşi cadrul juridic oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice, modificările recente nu au abordat suficient problemele care afectează în prezent încrederea publică.
Transparenţa în activitatea şi procesul decizional al administraţiei electorale a fost limitată. Utilizarea cerinţelor de eligibilitate bazate pe hotărâri judecătoreşti, mai degrabă decât pe dispoziţii legale clare, a diminuat caracterul incluziv al procesului de înregistrare a candidaţilor.
Autorităţile au adoptat o abordare fragmentată a supravegherii spaţiului online, ceea ce, împreună cu lipsa de informaţii privind gestionarea încălcărilor raportate, a descurajat implicarea civică şi a condus la autocenzură.
Deşi peisajul mediatic este divers, iar radiodifuzorul public a oferit o acoperire echilibrată, multe instituţii media au reflectat afilieri politice, ceea ce a limitat accesul alegătorilor la informaţii imparţiale.
Ziua alegerilor a fost ordonată şi administrată eficient, cu unele deficienţe constatate, inclusiv unele cazuri de compromitere a secretului votului, materiale de campanie în apropierea secţiilor de votare şi prezenţa unor persoane neautorizate în interiorul secţiilor de votare” – se arată în introducerea raportului, potrivit news.ro.
AEP a mulțumit celor 159 de observatori
„Autoritatea Electorală Permanentă le mulţumeşte celor 159 de observatori pe care i-a acreditat la alegerile pentru preşedintele României: participanţi la Programul electoral de observare organizat de AEP (organizaţii internaţionale partenere, autorităţi electorale internaţionale şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice), reprezentanţi ai OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ai Adunării Parlamentare a OSCE, dar şi jurnalişti străini”, se menţionează într-un comunicat al AEP, potrivit Agerpres.
În cadrul evenimentului de încheiere a Programului, preşedintele AEP, Zsombor Vajda, a subliniat importanţa alegerilor libere şi corecte pentru o democraţie consolidată şi a reiterat angajamentul ferm al instituţiilor româneşti implicate în organizarea proceselor electorale de a-şi îndeplini misiunea şi atribuţiile stabilite prin lege.
De asemenea, conducerea AEP a remarcat concluziile exprimate public de către reprezentanţii Comisiei Electorale Federale a SUA la finalul vizitei de observare, care au transmis că alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat conform standardelor democratice internaţionale şi reflectă angajamentul instituţiilor implicate în organizarea acestora faţă de procesele democratice libere şi corecte.
Printre cei 159 de observatori internaţionali acreditaţi de AEP la alegerile prezidenţiale se numără organizaţii internaţionale partenere, precum RECEF (Le Reseau des competences electorales), A-WEB (Asociaţia Mondială a Organismelor Electorale) şi Swiss Democracy Foundation, dar şi autorităţi electorale internaţionale: Comisia Electorală Federală a SUA, Oficiul Electoral de Stat al Estoniei, Comisia Electorală Centrală a Lituaniei, Comisia Electorală a Maltei, Institutul Electoral Naţional al Mexicului, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a Bosniei şi Herţegovinei.
Lista continuă astfel: Consiliul Electoral Suprem al Republicii Turcia, Comisia Electorală a Africii de Sud, Comisia Electorală a Republicii Filipine, Biroul Electoral Naţional al Ungariei, Comisia Electorală Centrală a Albaniei, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, Instanţa Superioară Electorală Independentă a Tunisiei, Comisia Electorală Centrală a Republicii Kazahstan şi Comisia Electorală a Indiei.
La Programul de observare a alegerilor au participat reprezentanţi ai misiunilor diplomatice la Bucureşti ale Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei, Franţei, Norvegiei, Suediei, Ungariei, Turciei şi Republicii Kazahstan.
Procesul electoral a fost observat şi de reprezentanţi ai OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ai Adunării Parlamentare a OSCE, dar şi de jurnalişti străini, care, la rândul lor, au fost acreditaţi de către AEP.
