Ratingul de țară pentru România a fost confirmat de către agenția de rating Standard&Poor’s la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Agenția de rating are însă câteva avertismente pentru România.

Astfel, Standard&Poor’s precizează că perspectivele fiscale de după 2027 rămân incerte, mai ales că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD.

Reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creșterea eficacității administrării fiscale și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării și după 2027, dar câștigurile fiscale generate vor fi probabil modeste.

„Considerăm că țara va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale pentru nevoile sale de finanțare. România și-a construit un istoric solid în emiterea de obligațiuni în valută în ultimii ani. În plus, sunt disponibile surse de finanțare externă sub forma componentei de împrumut din RRF și de la instituții financiare paneuropene. Peste 50% din datoria publică este denominată în valută, predominant în euro. România va continua, de asemenea, să apeleze la piața internă, inclusiv prin vânzarea de obligațiuni retail și în ciuda expunerii deja substanțiale a sectorului bancar intern față de guvern, de aproape 30% din activele sale. În contextul unor cerințe de finanțare mai mari, anticipăm că cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028”.

S&P: „Ne așteptăm ca deficitul comercial al bunurilor să rămână puțin sub 9% din PIB în următorii ani”

Agenția de rating precizează că consolidarea fiscală va contribui la reducerea treptată a deficitului bugetar al României la 7,5% din PIB, în medie, între 2025-2028, de la 8,4% din PIB în 2024.

Efectele politicii fiscale prociclice anterioare și ale creșterii salariale ridicate în 2023 și 2024 înseamnă că nivelurile inflației rămân printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, la 5,8% în iunie anul acesta.

S&P  se așteaptă ca inflația să crească brusc în următoarele luni, putând ajunge aproape de 9%, ceea ce va duce la o inflație medie de peste 7% pe parcursul anului 2025.

Principalele motive ale acestei creșteri accentuate includ creșterea prețurilor la energia electrică, care anterior beneficiau de subvenții; majorările cotelor TVA; creșterile accizelor; și o ușoară depreciere a leului românesc față de euro începând cu luna mai. Deși aceste efecte vor fi în mare parte tranzitorii, inflația va rămâne peste ținta BNR de 2,5% (plus sau minus un punct procentual) cel puțin în următorii doi ani.

Există riscuri politice persistente

Agenția de rating mai precizează că prim-ministrul Bolojan pare să aibă un mandat puternic pentru agenda sa de reformă și corecția fiscală, susținută de președinte și de o mare majoritate parlamentară – dar există riscuri politice persistente legate de implementarea acesteia.

Actualul guvern este format din patru partide: Partidul Social Democrat (PSD); Partidul Național Liberal (PNL); Uniunea Salvați România (USR), pro-reformistă, și Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).

Un grup de delegați independenți este, de asemenea, important; împreună, aceștia dețin aproape două treimi din locurile parlamentare.

“Cu toate acestea, ne așteptăm ca implementarea mai multor elemente de reformă, precum și agenda strictă de consolidare, să testeze coeziunea coaliției guvernamentale în următorii doi ani. În plus, observăm că mandatul prim-ministrului Bolojan va înceta la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD (prin care acesta este obligat să își transfere funcția unui partener de coaliție). Acest lucru întunecă perspectivele privind agenda de reformă și politica fiscală după 2026, în special înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028”.