Concluziile studiului Barometrul de Consum Cultural pe 2024, lansat miercuri la Teatrul Naţional Bucureşti arată, printre altele, că  participarea la evenimente culturale a românilor este limitată de accesul redus, informarea insuficientă și costurile ridicate.

O mare parte din consum continuă să fie justificat de nevoia de relaxare, nu de dorinţa de îmbogăţire a fondului de cunoaştere, se mai arată în studiu.

Participarea românilor la activităţi culturale este redusă şi din cauze subiective: lipsa de timp, motivaţie scăzută, percepţia scăzută a valorii culturii. Aceste obstacole sunt resimţite diferit în funcţie de mediul de rezidenţă, nivelul de educaţie, venit şi vârstă, afectând în special comunităţile rurale şi persoanele cu resurse limitate.

Dintre respondenţii care au participat la activităţi culturale, pentru 78% cel mai important beneficiu a fost cel al învăţării directe, al acumulării de informaţii şi de noţiuni noi despre artă şi cultură, pentru 70% dorinţa de afla mai multe informaţii a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite iniţiative culturale, iar pentru 42% educaţia culturală a determinat o creştere a performanţelor şcolare în rândul copiilor lor, potrivit stiripesurse.ro.

Se menţine crescut interesul pentru obiectivele de patrimoniu

Se înregistrează o mică scădere a procentelor pentru vizionarea de programe TV.

În Barometrul de Consum Cultural pe 2024, procentul cetăţenilor care cumpără şi citesc cărţi în format fizic este scăzut.

Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absenţa unor politici publice coerente şi a unei finanţări adecvate, factori esenţiali pentru asigurarea unui impact real şi durabil al culturii asupra societăţii. În acest context, autorii propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susţină iniţiativele educaţionale, să stimuleze colaborarea interinstituţională şi să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educaţiei şi comunităţii.

Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediţia 2024, constituie un sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ naţional, pentru populaţia de 18 ani şi peste.

Volumul aproximativ este de 1.064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantionul simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing). Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele socio-demografice ceea ce a permis să fie validată structura eşantionului: genul, vârsta, nivelul de educaţie, mărimea localităţii (oraşe de peste 200 mii locuitori, oraşe între 100 şi 200 mii locuitori, oraşe între 30 şi 100 mii locuitori, oraşe sub 30 mii locuitori, comune) şi sub-regiunile de dezvoltare.