Meta a întrerupt difuzarea reclamelor politice, electorale și pe teme sociale pe Facebook, Instagram și Threads în întreaga Uniune Europeană.

Măsura a intrat în vigoare la începutul lunii octombrie 2025, cu puțin înainte ca noul cadru european să devină aplicabil pe 10 octombrie. În România, partidele, candidații și ONG-urile nu mai pot cumpăra reach plătit pe cele mai folosite platforme sociale. Practic, campaniile din România își pierd instrumentele principale de accelerare plătită a mesajelor pe rețelele sociale Meta.

Regulile se aplică pe întreg lanțul valoric: platforme, brokeri de date, furnizori de ad-tech, editori, agenții, partide, candidați și ONG-uri. Practic, fiecare verigă trebuie să poată demonstra cine a plătit, cum a fost livrat anunțul și pe ce bază legală s-a făcut orice formă de segmentare. Analizele juridice subliniază și interacțiunea cu alte regimuri (DSA, GDPR), ceea ce mărește complexitatea conformării, potrivit stiripesurse.,ro

Interdicția Meta în UE nu afectează postările neplătite: candidații, partidele și suporterii își pot continua activitatea organică, cu live-uri, reels și dezbateri distribuite nativ, dar fără „boost” și fără instrumente de targetare plătită. Acest lucru comprimă vizibilitatea accelerată în ultimele zile de campanie și mută competiția spre creativitatea conținutului și colaborări editoriale, nu spre achiziția de audiență.

Pentru ONG-uri, sindicate sau campanii civice, efectul e similar: mesajele despre politici publice sau teme sociale intră în aceeași zonă de restricție, iar o parte a societății civile avertizează că impactul depășește strict activitatea partidelor. Organizațiile de marketing direct din Europa notează că schimbarea obligă la regândirea canalelor și la investiții în media tradiționale, editori locali, newslettere, SMS și evenimente fizice.

Consecințe și adaptare

În România, fără Meta și Google pentru publicitate politică, accentul cade pe televiziune, radio, outdoor, presă online prin achiziții directe sau programatic contextual, dar și pe rețele de micro-influenceri care respectă regulile de etichetare și nu acceptă plată pentru mesaje politice, acolo unde politicile platformei o interzic. Dinamica va favoriza ecosistemele locale și proiectele editoriale cu audiențe fidele, capabile să ofere context și credibilitate.

În plus, TTPA cere o contabilizare riguroasă a oricărei difuzări plătite care ar putea fi încadrată drept politică, inclusiv la nivelul editorilor locali, ceea ce ridică ștacheta de conformare pentru furnizorii din România.

Pe termen mediu, industria așteaptă clarificări suplimentare și practici unitare de aplicare a TTPA, astfel încât piața să distingă între interdicția voluntară a unei platforme și obligațiile legale minimale aplicabile tuturor canalelor.