Potrivit raportului organizației Salvați Copiii, mai mult de una din 10 femei din România a fost afectată de violenţa fizică, sexuală sau psihologică din partea partenerului în ultimele 12 luni.
În plus, aproape jumătate (45%) din naşterile la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România. Ponderea femeilor din România victime ale violenţei fizice sau ale ameninţării cu violenţa fizică este de 28,2%, mai mult decât dublul mediei din Uniunea Europeană, de 13,5%, atrage atenţia organizaţia Salvaţi Copiii.
În cazul în care agresorul este partenerul victimei, incidenţa violenţei, de-a lungul vieţii – violenţă fizică sau ameninţare cu violenţa fizică şi/sau violenţă sexuală, ajunge la 17,7% la nivelul UE şi 37% în România. Dacă la violenţa fizică şi/sau sexuală se adaugă şi violenţa psihologică, fenomenul afectează 31,8% din femeile din UE şi aproape jumătate din femeile din România (48,9%).
Conform aceleiaşi surse, dintre cele 34.776 de victime care au fost raportate la poliţie ca victime ale violenţei între parteneri intimi, în anul 2022, 76% erau femei. În acelaşi an, poliţia a înregistrat 1.014 cazuri de viol care au avut ca victime femei. Totodată, au fost raportate 67 de omucideri între parteneri intimi.
Totodată, în România, rata de părăsire timpurie a şcolii este mai mare în rândul fetelor: aproape una din cinci tinere (18,3%) cu vârsta între 18 şi 24 de ani a finalizat cel mult gimnaziul şi nu îşi continuă educaţia sau formarea profesională, în comparaţie cu 15,4% dintre băieţii tineri.
Mai mult decât atât, în rândul tinerelor cu vârsta între 25 şi 29 de ani se poate observa impactul nivelului de educaţie asupra participării pe piaţa muncii. Astfel, doar 23,6% dintre tinerele cu nivel scăzut de educaţie (cel mult gimnaziu) erau angajate, în comparaţie cu 64,2% din tinerii bărbaţi de aceeaşi vârstă şi cu acelaşi nivel de studii. În cazul celor care au absolvit liceul sau studii postliceale, nivelul de participare pe piaţa muncii urcă la 63,5% pentru femei şi 85,5% pentru bărbaţi, pentru ca, în rândul absolvenţilor de facultate, rata de participare să fie de 88,7% pentru femei şi 90,8% pentru bărbaţi.
România, într-o poziţie critică la nivel european în ceea ce priveşte incidenţa sarcinilor la adolescente
În perioada 2019-2023, s-au înregistrat 38.865 de naşteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani. Doar în 2024, au fost înregistrate 586 de naşteri la mame sub 15 ani.
”Aceste cifre plasează România într-o poziţie critică la nivel european în ceea ce priveşte incidenţa sarcinilor la adolescente, apropiind ţara noastră, din punct de vedere statistic, de alte continente (Africa ori Asia)”, afirmă organizaţia.
Astfel, raportul Salvati Copiii 2024 arată că una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin. Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin, diferenţa dintre ele şi partenerul lor este de 5 ani sau mai mare. Una din trei fete gravide minore are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani.
Totodată, România înregistrează 34 de naşteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri. Aproape jumătate (45%) din naşterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în perioada 2018-2022, România a înregistrat 40.916 naşteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.
