Potrivit unui sondaj IRES, peste șapte din zece români spun că sunt îngrijorați „în mare” și „foarte mare” măsură de evoluția prețurilor și de presiunea financiară asupra traiului zilnic, economia fiind, detașat, principala sursă de anxietate pentru noul an.
![]()
La nivel colectiv, percepția asupra anului 2026 este semnificativ mai negativă decât cea personală. Doar 27% dintre români cred că anul 2026 va fi unul mai bun pentru România, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât ponderea celor care cred că anul va fi mai bun pentru ei înșiși.
În același timp, 44% anticipează că 2026 va fi un an mai rău pentru țară: 19% spun că va fi „puțin mai rău”, iar 35% consideră că va fi „mult mai rău”. Aproape unul din cinci români (19%) estimează că situația României va rămâne la fel.
Reducerea prețurilor este menționată de 25% dintre respondenți drept principala direcție de acțiune a autorităților, urmată de combaterea corupției (23%) și de creșterea salariilor (18%).
Investițiile în sănătate sunt indicate de 10% dintre respondenți, îmbunătățirea educației de 8%, iar siguranța și apărarea țării de 7%.
Alte teme, precum infrastructura rutieră, digitalizarea administrației publice, sistemul electoral sau consolidarea relațiilor internaționale, sunt percepute ca priorități secundare.
![]()
Neîncredere ridicată în capacitatea Guvernului de a reduce deficitul bugetar
În pofida așteptărilor clare exprimate de populație, nivelul de încredere în capacitatea Guvernului de a gestiona dezechilibrele economice este foarte scăzut. Doar 24% dintre români declară că au multă sau foarte multă încredere că Executivul va reuși să reducă deficitul bugetar în următorii doi ani.
În schimb, aproximativ trei sferturi dintre respondenți spun că au puțină sau deloc încredere în acest obiectiv, ceea ce accentuează ruptura dintre așteptările publice și percepția asupra capacității statului de a livra rezultate.
![]()
Sondaj IRES: Speranță prudentă la nivel personal, pesimism la nivel național
- Sondajul IRES arată că românii trec din 2025 în 2026 fără o schimbare majoră de stare, ci mai degrabă cu o ajustare a așteptărilor.
- Dacă anul 2025 a fost perceput ca unul al rezistenței și adaptării, 2026 este proiectat ca un an al speranței prudente, puternic condiționate și centrate mai ales pe stabilitate, nu pe progres.
- La nivel personal, aproape patru din zece români anticipează că anul 2026 va fi mai bun pentru ei, însă la nivel național domină pesimismul și neîncrederea în capacitatea statului de a livra rezultate concrete.
- Românii nu cer transformări spectaculoase, ci costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate, precum și reducerea conflictelor economice și sociale. În lipsa acestora, optimismul personal riscă să rămână izolat și să nu se transforme într-o încredere reală în viitorul colectiv.
Proiecțiile, așteptările și speranțele românilor pentru anul 2026
- Stabilitate personală înainte de orice – Românii intră în 2026 cu speranța menținerii sau ușoarei îmbunătățiri a situației personale.
- Economia rămâne principala sursă de anxietate – Inflația și costurile vieții domină agenda emoțională.
- Sănătatea și stabilitatea financiară, nevoi de bază – Sunt percepute ca priorități absolute.
- Dorință explicită de reducere a conflictelor sociale și politice – Aproape unul din cinci români indică această nevoie.
- Pesimism persistent față de evoluția României – Aproape jumătate dintre români cred că 2026 va fi un an mai rău pentru țară.
- Reducerea prețurilor, principala cerință adresată statului – Controlul costului vieții este cea mai urgentă așteptare.
- Combaterea corupției, o temă constantă de așteptare publică – Corectitudinea și integritatea statului rămân priorități majore.
- Sănătatea, educația, siguranța și apărarea țării – Priorități-cheie pentru guvernanți după economie.
- Neîncredere profundă în capacitatea Guvernului – Mai ales în gestionarea deficitului bugetar.
- Războiul din Ucraina, perceput ca un risc de durată – Majoritatea românilor nu anticipează o soluție rapidă și se tem de prelungirea sau extinderea conflictului.

