Epopeea inestimabilelor artefacte dacice furate la începutul anului din muzeul din Drents într-o noapte, în doar 3 minute, continuă. Jaful a zguduit opinia publică și autoritățile din România dar și din Olanda, țara cate a găzduit expoziția în orașul Assen. Dispariția coifului de aur de la Coțofenești și a trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia, unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul nostru național, a declanșat o operațiune de amploare, care a implicat o strânsă colaborare între polițiştii olandezi și români.
Excelența Sa Willemijn van Haaften, Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos la București a oferit, la “Lumea diplomatică” de la TVR, noi detalii despre ancheta în curs.
Diplomata olandeză a susținut că autoritățile judiciare din țara sa au motive întemeiate să creadă că obiectele de patrimoniu nu au fost distruse. „Sperăm și avem câteva motive bune să sperăm că nu sunt distruse, că ar trebui să le putem găsi, sperăm, în stare bună și să le returnăm ca atare în România, acolo unde le este locul”, a declarat ES Willemijn van Haaften, adăugând că este „prudent optimistă” în privința finalității anchetei.
Potrivit ambasadoarei, ancheta derulată de autoritățile olandeze este în plină desfășurare, iar mai multe persoane au fost deja arestate. Totodată, van Haaften a subliniat nivelul ridicat al cooperării polițienești dintre Țările de Jos și România, colaborare care oferă motive reale de optimism în privința recuperării artefactelor. „Poliția olandeză chiar face tot posibilul pentru a aduce artefactele cât mai repede posibil înapoi în România. Există o foarte, foarte bună cooperare între Țările de Jos și România, inclusiv în acest caz.”
Întrebată despre posibilitatea ca România să primească despăgubiri pentru obiectele furate, ambasadoarea a afirmat că guvernul olandez este pregătit să respecte obligațiile contractuale prevăzute de asigurarea încheiată pentru exponatele românești. Totuși, van Haaften a subliniat că valoarea artefactelor nu poate fi cuantificată în bani: „Ceea ce este important nu sunt banii, pentru că aceste comori nu pot fi echivalate în bani. (…) Cel mai important lucru și la care încă lucrăm cu adevărat în prezent este ca piesele de tezaur să se întoarcă întregi și în stare bună în România”.
