„România este într-o situație absolut paradoxală, în care încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4%, cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent, dar în același timp stă pe un munte de bani europeni, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, citat de Agerpres, la conferința CursDeGuvernare (CDG) cu tema „Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”.
„Suntem într-un moment în care vorbim despre ambiția României de a-și găsi locul firesc în Europa prin forța propriului capital (…) România este într-o situație absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3 și încearcă să termine anul acesta cu 8,4, cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent. În același timp, stă pe un munte de bani europeni și, în acest moment, în portofoliu pe care îl am doar eu, deci nu pun agricultura și dezvoltarea rurală, am 55 de miliarde de euro la dispoziție pentru a fi investiți în economia românească, dintre care o parte, cam 13 miliarde din cei 21,5 miliarde care vor rămâne în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt încă necheltuiți și trebuie cheltuiți până anul viitor, în 31 august. Cumva, acest lucru ne arată, paradoxal, faptul că noi avem încă o abordare duală: bani europeni și banii naționali, gândiți în mod diferit. Legat de perioada următoare, matematic, dacă bineînțeles lucrurile se întâmplă așa cum sunt acum planificate, România ar urma să poată absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde de euro pe Politica de Coeziune”, a menționat Pîslaru, la conferință.
Potrivit oficialului MIPE, dintr-un total de 31 de miliarde de euro nerambursabili aflați la dispoziție, s-au cheltuit aproximativ 5,5 miliarde până acum, iar pe baza calculelor, circa 15 miliarde de euro ar trebui să poată fi absorbiți până la sfârșitul anului viitor.
Ministrul a mai punctat în ceea ce privește „reconcilierea plăților” pentru proiecte și a acuzat ceea ce a numit supra-contractare în abordarea PNRR. Este vorba despre numărul mare al proiectelor din PNRR, modul în care se efectuează plățile pentru acestea și în general, nevoia de a gestiona cheltuielile astfel încât întreg exercițiul financiar să releve banii cheltuiți pe fiecare proiect în parte și nu în ansablu.
„Am reușit ca, în această perioadă, să reducem această supra-contractare și să avem un principiu în care dacă ai 100 de euro, să faci proiecte de 100 de euro, nu de 300 euro, pentru că n-ai de unde să acoperi diferența (…) Acum avem o listă și suntem în ultima etapă de reconciliere a plăților. Avem circa 20.000 de proiecte și circa 65.000 de plăți care au fost făcute într-o bună parte bulk, adică de ordonatorii de credite pe portofolii de proiect. Nu exista nicio evidență per proiect, ce plăți s-au făcut. Exista evidență generică de plăți, plecând de la acest exercițiu elementar de a reconcilia ce sumă am pentru investiții cu ce proiecte sunt și cu ce plăți au fost făcute, ca să putem avea o evidență cu privire la progresul valoric și, evident, cealaltă informație este progresul fizic și suntem acum pe ultima sută de metri”, a explicat Pîslaru.
Nu în ultimul rând, ministrul a subliniat nevoia de profesionalizare a funcționarilor din administrația publică, pentru a avea putea discuta despre un capital autohton al României – tema principală a conferinței CDG. De asemenea, a vorbit despre „imaginea României ca un mare șantier”, cu peste 20.000 de proiecte active, fapt de natură a genera efecte pozitive și de antrenare în economie.
