De astăzi, Bulgaria este al 21-lea stat membru al Zonei Euro, desăvârșind un proces de integrare care a început în anii ’90. „Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat de Anul Nou. Totuşi, el și-a exprimat regretul că cetățenii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.
Adoptarea euro nu a fost primită cu încredere de populația bulgară. Temerile de inflație, scumpiri speculative, mai ales la alimente și servicii de bază și chiar pierderea unei părți din suveranitatea economică și identitatea națională legată de leva, sunt motivele pentru care bulgarii se tem.
În ceea ce privește țara noastră, ea a fost cel mai aproape de trecerea la euro acum mai bine de zece ani, în 2014-2015, când erau practic îndeplinite cele patru criterii de convergență nominală pentru a fi admiși în ERM 2 pentru 2 ani și pentru a trece la zona euro în 2017. Echilibrul bugetar și fiscal a fost însă pierdut, iar fereastra de oportunitate s-a închis. Mai mult, a urmat o perioadă de deficit excesiv – un drum pe care îl știm prea bine.
Profestorul Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu Uniunea Europeană, a declarat pentru Agerpres că aderarea României la Zona Euro ar trebui să fie viitorul proiect de țară. Potrivit acestuia, aderarea României la Zona Euro ar fi benefică mai ales pentru stabilitate și disciplină financiar-bugetară și înscrierea societății românești pe traiectoria unei dezvoltări economice și sociale sustenabile. În plus, este și dorită de o largă parte a populației.
„Bulgaria este membru al Zonei Euro și a primit un bonus spre dezvoltare și ancorare în Eurogrup. Iar România nici măcar nu are un orizont credibil pe care să-l urmărească în politicile interne de dezvoltare”, a spus Vasile Pușcaș. „Nu am făcut aceste afirmații cu sens de dramatizare, ci pentru a ambiționa instituțiile statului român, comunitățile de afaceri și mai ales guvernanții României să mediteze dacă intrarea României în Zona Euro nu ar fi cel mai valabil proiect de țară pentru următorii ani. (…) Cine nu și-ar dori un astfel de proiect de țară?!”, a întrebat retoric fostul negociator șef al României cu UE.
Bulgaria, mai tot timpul cu un pas înaintea României
De multă vreme, „competiția” dintre România și Bulgaria are, în viziunea românilor, un singur câștigător. România este mai bogată, dar pe hârtie, Bulgaria bifează capitol după capitol, cu meticulozitate și eficiență. Ca și acum, prin adoptarea monedei unice europene, Bulgaria dovedește că în realitate, este cu un pas înainte. Profesorul Pușcaș a rememorat etape din această „întrecere” între vecini, prin prisma carierei sale. „Eu am trăit această competiție între cele două state chiar de la începutul anilor 1990, când, la Washington DC, negociam reacordarea Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate României, din partea SUA. Am trăit această competiție și la începutul anilor 2000, când negociam aderarea României la UE. Cu toate că Bulgaria avea circumstanțe mai favorizante, am reușit ca România să obțină aprobarea Consiliului European pentru semnarea Tratatului de Aderare în același timp, în 17 decembrie 2004. După aderarea României la UE, care s-a petrecut deodată cu Bulgaria, în 1 ianuarie 2007, ritmul și intensitatea cu care se realiza procesul de integrare europeană a depins într-o proporție covârșitoare de modul în care guvernele celor două țări au aplicat legislația și politicile europene. România și Bulgaria au intrat împreună în Spațiul Schengen”, a amintit Vasile Pușcaș.
Sfinți pe monedele de euro
După cum o dictează tradiția, cultura și civilizația statelor membre ale Zonei Euro își pun amprenta pe monedele ce vor circula în întreaga lume, iar Bulgaria nu face excepție. Astfel, edițiile bulgare ale monedelor de 1 și 2 euro au pe spate câte un sfânt: Sf. Ioan de la Rila (primul sihastru bulgar, venerat ca sfânt patron al bulgarilor și ca unul din cei mai importanți sfinți ai creștinismului din această țară), respectiv Sf. Paisie de la Hilandar (cleric și o figură-cheie a renașterii naționale bulgare).
Pentru monedele subunitare (1, 2, 5, 10, 20 și 50 de cenți), Bulgaria a ales de asemenea un puternic simbol național – Călărețul din Madara. Acesta este parte a unui relief sculptat în Evul Mediu timpuriu într-o stâncă de pe platoul Madara, la est de Șumen, în nord-estul Bulgariei, lângă satul Madara. Monumentul datează din preajma anului 710 e.n. și este înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO din 1979.
