NATO la răscruce: Summit crucial la Haga. Alianța vrea 5% din PIB pentru apărare, Ucraina avertizează asupra unui posibil atac rusesc în următorii cinci ani
Un summit decisiv, într-un moment istoric tensionat
Pe 24 iunie, liderii NATO s-au reunit la Haga într-unul dintre cele mai tensionate și strategice summituri din ultimii ani. În centrul discuțiilor: consolidarea apărării colective, un posibil atac rusesc în viitorul apropiat și planuri urgente de creștere a bugetelor militare. Este pentru prima dată când Alianța analizează oficial ridicarea pragului minim de cheltuieli pentru apărare de la 2% la 5% din PIB pentru statele membre.
Summitul are loc pe fondul unei instabilități geopolitice crescânde: conflictele din Orientul Mijlociu, amenințările cibernetice, criza din Marea Neagră și tensiunile directe cu Federația Rusă. Deși agenda este extinsă, subiectele principale rămân două: sprijinul continuu pentru Ucraina și disuasiunea față de un potențial atac rusesc asupra unui stat membru NATO.
5% din PIB pentru apărare: o propunere istorică
Planul discutat la Haga presupune ca țările membre să majoreze contribuțiile la apărare națională și regională până la 5% din PIB, din care:
• 3,5% pentru echipamente militare, armament și infrastructură tactică,
• 1,5% pentru securitate cibernetică, logistică, formare și rezerve strategice.
Statele din flancul estic, inclusiv România, sunt printre cele mai vizate de aceste schimbări. Un asemenea efort bugetar ar însemna o schimbare de paradigmă pentru majoritatea statelor din Europa de Est, care de-abia au atins recent pragul de 2%.
Ucraina avertizează: Rusia ar putea ataca un stat NATO în cinci ani
Unul dintre cele mai controversate momente ale zilei a venit din partea Ucrainei, care – pe baza scenariilor militare analizate de partenerii săi – avertizează că Rusia ar putea încerca o testare a unității NATO printr-un atac limitat asupra unui stat membru în următorii cinci ani.
Țări precum Estonia, Letonia, Polonia sau chiar România sunt vizate în aceste simulări, în special prin posibile atacuri hibride, incursiuni aeriene sau campanii de destabilizare. Acest scenariu este văzut drept o mișcare strategică a Moscovei pentru a evalua capacitatea reală de reacție a NATO și voința politică a aliaților de a aplica articolul 5 – clauza de apărare colectivă.
România: între securitate și buget
Pentru România, summitul de la Haga înseamnă o presiune dublă: pe de o parte, trebuie să decidă rapid dacă va susține noul prag de 5% din PIB pentru apărare. Pe de altă parte, trebuie să-și reafirme poziția de stat pivot în regiune, într-o perioadă în care Marea Neagră devine tot mai imprevizibilă.
Bugetul național ar avea nevoie de ajustări drastice pentru a susține o asemenea contribuție militară, ceea ce implică reconfigurări în alte domenii, precum educație, sănătate sau investiții publice.
35 de miliarde de euro pentru Ucraina
Pe lângă planul de apărare colectivă, statele membre au convenit și asupra unui nou pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, în valoare totală de 35 de miliarde de euro, destinat reconstrucției și securizării frontierelor sale. Acest ajutor include și componente tehnologice: sisteme de apărare antiaeriană, drone, sisteme de comunicație securizate și muniție avansată.
Concluzie: NATO se redefinește
Summitul de la Haga nu este doar o întâlnire diplomatică, ci o redefinire a rolului NATO într-o lume care nu mai seamănă cu cea de acum cinci ani. Pe fondul amenințărilor tot mai concrete din partea Rusiei, Iranului și a altor actori statali ostili, Alianța își propune să devină mai robustă, mai rapidă și mai pregătită pentru un viitor incert.
România, aflată în linia întâi a acestor transformări, va trebui să ia decizii grele, dar necesare. Bugetul, strategia de apărare și poziția diplomatică vor conta mai mult ca niciodată. Viitorul nu mai este doar despre alianțe formale, ci despre capacitatea reală de a acționa – rapid și împreună.
