fbpx

Totul despre Aleksei Navalnîi

Totul despre Aleksei Navalnîi

The Wall Street Journal l-a descris drept ”omul de care Vladimir Putin se teme cel mai tare”. Cum a ajuns însă aici Aleksei Navalnîi, de unde vine, cine este, care e biografia sa și care sunt opțiunile sale politice?

O mare parte din forța lui Navalnîi constă în cei peste 6,3 milioane de abonați pe canalul său de YouTube și în cele peste două milioane de urmăritori pe care îi are pe Twitter. Aceste canale reprezintă principalele  sale mecanisme de comunicare, potrivit g4media.ro. Acolo publică materiale despre corupția din Rusia, organizează demonstrații politice și își promovează campaniile. Documentarul său cel mai recent, legat de o proprietate presupusă a fi a președintelui Putin a depășit 100 de milioane de vizualizări în timp record.

Navalnîi și organizația sa anticorupție au publicat investigații care detaliază corupția unor oficiali ruși de rang înalt.

În 2011, el a descris partidul Rusia Unită, ca „un partid de escroci și hoți”, formulă care a intrat în folclorul popular cu referire la această formațiune.

În martie 2017, a lansat documentarul „El nu este Dimon pentru tine”, acuzându-l pe Dmitri Medvedev, prim-ministrul de atunci și fost președinte al Rusiei, de corupție, ceea ce a generat proteste în masă în toată țara.

În ianuarie 2021, după arestarea lui Navalnîi și publicarea documentarului ”Un palat pentru Putin” care îl acuza pe liderul de la Kremlin de corupție, au avut loc proteste în masă în toată țara.

Anterior acestui moment, Navalnîi a fost arestat de mai multe ori de către autoritățile ruse. El a primit două pedepse cu suspendare pentru delapidare în două dosare, una în iulie 2013 și alta în decembrie 2014.

Într-unul dintre dosare a fost implicat și fratele său Oleg. Împreună au fost acuzați pentru delapidarea a 26 de milioane de ruble de la filiala rusă a companiei franceze de cosmetice Yves Rocher. În octombrie 2017, CEDO a apreciat că cei doi frați nu au avut parte de un proces echitabil, iar decizia judecătorilor ruși a fost arbitrară, dar Oleg a ajuns la închisoare cu executare.

Ambele cazuri au fost considerate de țările vestice ca fiind motivate politic de intenția de a-l împiedica să candideze la alegeri. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Navalnîi nu a avut un proces echitabil, dar sentințele nu au fost niciodată anulate. În total, Navalnîi a câștigat șase procese la CEDO obținând un total de 225.000 EUR.

Activistul Navalnîi a fost și este interesat și de politică. În 2013, a participat la alegerile pentru primăria din Moscova și a ocupat locul al doilea, cu 27% din voturi, pierzând în fața primarului actual Sergghei Sobianin, omul lui Putin. În decembrie 2016, Navalnîi și-a arătat intenția de a candida la funcția de președinte al Rusiei în timpul alegerilor din 2018, dar acest lucru i-a fost interzis de Comisia Electorală Centrală a Rusiei și ulterior de Curtea Supremă a Rusiei, pe motiv că avea condamnări penale.

Otrăvirea

Lucrurile au ajuns la extrem în 2020, când Navalnîi a fost subiectul unei tentative eșuate de asasinat.

”Înainte de a fi autorizat să fiu adus în Germania, ei mi-au luat toate hainele şi m-au trimis complet gol. Având în vedere că s-a găsit noviciok pe corpul meu şi că o metodă de infectare prin contact este foarte probabilă, hainele mele sunt o probă materială foarte importantă”, a scris pe blog Navalnîi.

Otrava Noviciok i-ar fi fost plantată în lenjeria intimă. Un agent FSB a confirmat acest lucru, dar Rusia a negat informația.

A fost internat în stare gravă după ce a fost otrăvit și a petrecut o lună într-un spital din Berlin, sub pază.

Navalnîi l-a acuzat pe Putin că este responsabil pentru otrăvirea sa, iar suspiciunile s-au întreptat spre Serviciul Federal de Securitate (FSB).

UE și Marea Britanie au răspuns prin impunerea de sancțiuni împotriva oficialilor ruși. La 17 ianuarie 2021, s-a întors în Rusia, unde a fost reținut imediat sub acuzațiile de încălcare a condițiilor de eliberare condiționată și ulterior condamnat la închisoare cu executare.

Date personale

Navalnîi a crescut la Obninsk la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Moscova, dar și-a petrecut verile din copilărie cu bunica sa în Ucraina, unde a învățat limba ucraineană.

Părinții săi, Anatoly Navalnîi și Lyudmila Navalnaya, dețin din 1994 o fabrică de coșuri în satul Kobyakovo, regiune a Moscovei. Navalnîi a absolvit Universitatea de Prietenie a Popoarelor din Rusia în 1998 cu o diplomă în drept. Apoi a urmat studii economice la Universitatea Financiară. Ulterior, a primit o bursă pentru programul Yale World Fellows de la Universitatea Yale în 2010.

Este căsătorit cu Yulia Borisovna Navalnya, supranumită ”prima doamnă a opoziției din Rusia”. Au împreună doi copii.

În 2020, jurnalistul Oleg Kashin a spus că tatăl Yuliei este Boris Borisovich Abrosimov, secretarul ambasadei ruse din Marea Britanie, asociat cu serviciile speciale, iar mătușa ei este Elena Borisovna Abrosimova, una dintre autoarele constituției ruse. Ca răspuns la aceasta, Navalnîi a publicat un certificat de deces pentru socrul său, din 1996.

Cei doi s-au cunoscut în vara anului 1998, în timp ce erau în vacanță în Turcia. Doi ani mai târziu s-au căsătorit și au avut doi copii: Daria (2001) și Zakhar (2008). Yulia s-a implicat în afacerea cu coșuri a părinților lui Aleksei

Cu prilejul episodului otrăvirii lui Aleksei, Yulia a cerut ca acesta să fie lăsat în Germania la tratament și chiar a apelat direct la președintele rus Vladimir Putin.

Cum a ajuns activist

În 2008, Navalnîi a investit 300.000 de ruble în acțiunile a 5 companii de petrol și gaze: Rosneft, Gazprom, Gazprom Neft, Lukoil și Surgutneftegas. Așa a început să urmărească transparența activelor financiare ale acestor companii. Acest lucru este cerut inclusiv de legea rusă, dar acest lucru nu se întâmpla.

Doi ani mai târziu, el a publicat documente confidențiale despre auditul Transneft. Potrivit blogului său, aproximativ 4 miliarde de dolari au fost furate de liderii Transneft în timpul construcției conductei de petrol Siberia de Est – Oceanul Pacific.

În perioada următoare a continuat cu investigațiile sale, în ciuda tuturor presiunilor. În 2010 a anunțat lansarea proiectului RosPil (un joc de cuvinte cu tentă de argou, care duce cu gândul la delapidarea banilor publici), care urmărește să scoată la lumină practicile corupte din procesul de achiziții publice.

Un an mai târziu, Navalnîi a lansat RosYama („gaura rusească”), un proiect care permitea persoanelor să raporteze gropi și să urmărească răspunsurile guvernamentale la reclamații.

În același an 2011, Navalnîi a publicat lucrări legate de un acord imobiliar scandalos între guvernele maghiar și rus. Potrivit presei de atunci, Ungaria a vândut o fostă clădire a ambasadei la Moscova pentru 21 milioane USD, către o companie offshore a lui Viktor Vekselberg, care a revândut-o imediat guvernului rus pentru 116 milioane USD.

Trei oficiali maghiari responsabili de acord au fost reținuți în februarie 2011. În Rusia însă, autoritățile au mușamalizat cazul.

Acuzațiile sale au continuat an de an, generând îngrijorare în rândul oficialilor de la Kremlin. Pe lista sa a ajuns și vicepremierul Igor Shuvalov, pe care l-a acuzat direct de corupție, afirmând că companiile deținute de Roman Abramovich și Alisher Usmanov au transferat zeci de milioane de dolari companiei lui Shuvalov.

Navalnîi a postat scanări de documente pe blogul său care arată transferurile de bani. Usmanov și Shuvalov au declarat că documentele postate de Navalnîi erau legitime, dar că tranzacția nu a încălcat legea rusă. „Am respectat fără îndoială regulile și principiile conflictului de interese”, a spus Șuvalov, citat de presa vremii.

În iulie 2012, Navalnîi a postat documente pe blogul său care arătau că Alexander Bastrykin, șeful Comitetului de anchetă din Rusia, deținea o afacere nedeclarată în Republica Cehă.

Anchetele sale au continuat și în anii următori, ajungând deja inamicul numărul unu al elitelor financiare și politice ale Rusiei.

Atacurile s-au orientat spre Putin

În 2017 l-a acuzat pe Dimitri Medvedev de corupție, într-o dezvăluire de presă. Autoritățile ruse au ignorat mesajul său și dovezile pe care le-a făcut publice. Ancheta a produs însă urmări: peste 1.000 de persoane au fost reținute în timpul unor demonstrații generate de dezvăluire, inclusiv Navalnîi.

Un an mai târziu, în august 2018, Navalnîi a afirmat că directorul Gărzii Naționale din Rusia a sustras cel puțin 29 de milioane de dolari SUA din contractele de achiziții publice pentru instituția. La scurt timp după acuzațiile sale împotriva lui Zolotov, Navalnîi a fost încarcerat pentru organizarea protestelor din ianuarie 2018.

Ulterior, în lipsa altor argumente, Viktor Zolotov a publicat un mesaj video prin care îl provoca pe Navalnîi la un duel, promițându-i că îl va face „carne tocată bună și suculentă”.

Între timp, atacurile sale s-au orientat spre Putin și administrația sa, culminând cu un documentar legat de o proprietate imensă atribuită președintelui rus.

Potrivit anchetei, moșia atribuită de el lui Putin este de 39 de ori mai mare decât Monaco, Serviciul Federal de Securitate (FSB) deținând 70 de kilometri pătrați de teren în jurul palatului estimat la 1,35 miliarde de dolari.

Vladimir Putin a negat că palatul ar fi al său.

Opțiuni politice controversate

Din punct de vedere al opțiunilor politice, Navalnîi este greu de fixat, motiv pentru care reușeste să atragă adepți din toate mediile.

Activitatea sa politică se leagă de Yabloko încă din anii 2000, dar în 2005 a început o mișcare dedicată tinerilor numită ”Alternativa Democratică”. În 2007 a plecat din Yabloko și s-a alăturat unei alte mișcări politice.

În 2011, Navalnîi a declarat că se considera un „democrat naționalist”. A fost co-organizator al „marșului rusesc” pe care Radio Europa Libera l-a descris ca „o paradă care unește grupuri naționaliste rusești de toate felurile” și a menționat că Navalnîi a susținut, de asemenea, o campanie condusă de naționaliști pentru a stopa subvențiile federale acordate republicilor caucaziene. Subiectul opțiunilor politice a fost preluat pe larg și de prestigioasa publicație The Atlantic.

”Marșul” a fost considerată o mișcare extremistă de dreapta, xenofobă, de care Navalnîi s-a delimitat parțial, ulterior.

Într-un articol pe care i l-a dedicat în același an, ”The New York Times” a spus că Navalnîi a susținut punctele de vedere naționaliste rusești și că a jucat într-un videoclip care compara „militanții din Caucaz tuciourii cu gândacii”.

După anexarea Crimeii de către Rusia, Navalnîi a cerut sancțiuni suplimentare împotriva oficialilor și oamenilor de afaceri legați de Putin și a propus o listă de sancțiuni pentru țările occidentale, spunând că sancțiunile anterioare ale SUA și UE au fost „batjocorite”.

În octombrie 2014, Navalnîi a declarat într-un interviu că, în ciuda faptului că Crimeea a fost „confiscată” ilegal, „realitatea este că Crimeea face acum parte din Rusia. „Crimeea este un fel de sandviș de cârnați care trebuie trecut înainte și înapoi?”, a răspuns când a fost întrebat dacă va reda Crimeea Ucrainei, dacă va deveni președinte.

Anul trecut s-a pronunțat în sprijinul protestelor Black Lives Matter împotriva rasismului, fiind unul dintre foarte puținii politicieni ruși care au făcut acest lucru.

Cazul Navalnîi se află acum în atenția întregii lumi, iar numărul său de urmăritori a crescut și mai mult, în special în rândul tinerilor. Mai multe ziare din Europa au scris că, prin condamnarea sa, Kremlinul i-a oferit lui Navalnîi exact surplusul de anvergură internațională de care avea nevoie.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
12.6 ° C
12.8 °
11.1 °
80 %
2.6kmh
0 %
lun
13 °
mar
19 °
mie
20 °
joi
21 °
vin
23 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii