Organizaţii internaţionale precum Human Rights Watch şi Amnesty International au evidenţiat că autorităţile iraniene au intensificat execuţiile, aplicând pedepse capitale în mod sistematic şi fără respectarea standardelor internaţionale de proces. Cele mai recente rapoarte arată că în 2024, Iranul a executat peste 900 de persoane, inclusiv femei, repetând un model de privare a vieţii ce ridică semne de întrebare privind respectarea dreptului la viaţă şi la un proces echitabil. 

Reacţii externe şi apeluri la acţiune
În faţa acestor evoluţii, organisme internaţionale au cerut regulat autorităţilor iraniene să înceteze executările, să permită misiunilor independente de investigare şi să dea dovadă de transparenţă. De exemplu, o misiune independentă a ONU a declarat că situaţia drepturilor omului în Iran prezintă o „deteriorare serioasă”, cu indicii care ar putea conduce la crime împotriva umanităţii. 

Grupuri vulnerabile supuse unor practici discriminatorii
Raporturile documentează de asemenea discriminare sistematică împotriva femeilor, a comunităţilor religioase-etnice (precum bahaiţii) şi a persoanelor LGBT. Printre acestea se numără detenţii arbitrar, tortura, restricţionarea libertăţii de expresie şi asociere, precum şi legislaţia care impune prevederi stricte privind hijab-ul şi comportamentul în spaţiul public. 

Implicaţii geopolitice şi diplomatice
Acţiunile Iranului în domeniul drepturilor omului au generat repercusiuni diplomatice: Uniunea Europeană a impus sancţiuni vizând oficiali iranieni consideraţi responsabili pentru detenţii arbitrare şi tratamente inumane. De asemenea, presiunea internaţională amplă ar putea afecta relaţiile Iranului cu investitori externi, acorduri comerciale şi poziţionarea sa pe scena globală.