Numărul tinerilor din România care suferă de tulburări de anxietate a crescut alarmant în prima jumătate a anului 2025. Potrivit specialiștilor în sănătate mintală, principalele cauze sunt legate de instabilitatea globală – mai ales frica de război și incertitudinile generate de avansul rapid al inteligenței artificiale.

Războiul, o temă care apasă psihologic  

Crizele multiple care se desfășoară simultan pe scena internațională – de la conflictul continuu din Ucraina, la tensiunile din Orientul Mijlociu și amenințările nucleare indirecte – au creat un climat de teamă care afectează profund psihicul generației Z. Mulți adolescenți și tineri între 16 și 25 de ani spun că se gândesc frecvent la ce s-ar întâmpla în cazul unei mobilizări militare, iar ideea unui viitor stabil pare tot mai îndepărtată.

Inteligența artificială – speranță sau amenințare?

La aceasta se adaugă și presiunea tehnologică. În timp ce unii privesc AI-ul ca pe o oportunitate, tot mai mulți tineri o percep ca pe o amenințare la adresa locurilor de muncă și a sensului profesional. Există o anxietate crescută legată de ideea că „meseriile viitorului” nu mai pot fi previzibile, iar efortul educațional devine, în ochii lor, inutil.

Tulburări emoționale și pierderea motivației

Psihologii avertizează că efectele sunt vizibile: insomnii, izolare socială, atacuri de panică și pierderea motivației personale. În unele licee și facultăți din România, s-au înregistrat chiar cereri mai mari pentru consiliere psihologică decât în pandemie.

Soluția: sprijin emoțional și dialog real

În acest context, specialiștii recomandă o reevaluare a modului în care sunt susținuți tinerii din punct de vedere emoțional, atât în familie, cât și în școli. Un dialog onest despre realitățile lumii, dar și despre resursele de adaptare și echilibru interior, devine esențial.