Cifre care schimbă perspectiva asupra sănătății copiilor

Pentru prima dată la nivel mondial, numărul copiilor și adolescenților obezi a depășit numărul celor subponderali. Un raport recent al UNICEF arată că aproximativ 188 de milioane de tineri cu vârsta între 5 și 19 ani, adică 1 din 10, sunt afectați de obezitate, procentul urcând de la 3% în 2000 la 9,4% în prezent. În același timp, proporția celor subponderali a scăzut de la aproape 13% în 2000 la 9,2%. Aceasta marchează o inversare istorică a tendințelor grave în nutriție.
 

Panorama geografică, de la insulele Pacificului până în Emirate

Această tendință se manifestă în aproape toate regiunile lumii, cu excepția Africii subsahariene și a Asiei de Sud. În insulele din Pacific precum Niue și Insulele Cook, aproape 40% dintre tineri sunt obezi, iar în țări dezvoltate precum SUA sau Emiratele Arabe Unite, rata ajunge la 21%. În Chile, 27% dintre adolescenți se confruntă cu obezitatea.
 

Mediile alimentare nesănătoase, factor decisiv în explozia obezității

Raportul UNICEF identifică principalul vinovat în mediile alimentare toxice: disponibilitatea largă și agresiv marketing a alimentelor ultraprocesate cu conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi. Într-un sondaj global, 75% dintre tineri au declarat că au văzut reclame la astfel de produse în ultima săptămână. Obezitatea nu mai este doar un eșec individual, ci o consecință a mediilor nesănătoase în care trăiesc generațiile tinere.
 

De ce contează, efecte pe termen lung și costuri uriașe

Copiii obezi sunt expuși riscului unor boli cronice grave: diabet de tip 2, afecțiuni cardiovasculare, hipertensiune și anumite forme de cancer. Mai mult, starea de sănătate le poate fi afectată din punct de vedere mental, generând anxietate, depresie și scădere a încrederii în sine. UNICEF avertizează că dacă tendința continuă, costurile globale sanitare asociate acestei crizei ar putea ajunge la trilioane de dolari anual până în 2035.


Soluții urgente solicitate de UNICEF

Agenția ONU face apel la guverne pentru intervenții rapide: restricții asupra publicității produselor ultraprocesate, interzicerea junk-food-ului în școli, politici de etichetare clară, impozitare a alimentelor nesănătoase și acces mai facil la opțiuni alimentare nutritive. Organisme sociale, comunități și mediul privat trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu alimentar sănătos pentru copii.