30 noiembrie: Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României

30 noiembrie: Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României

Sărbătoarea Sfântului Andrei, celebrat la 30 noiembrie în fiecare an, reprezintă o sărbătoare specială pentru români. Pentru că Sfântul Apostol Andrei este considerat Ocrotitorul românilor.

Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat ca cel care a creștinat poporul român. Nu întâmplător mulți dintre români poartă numele sfântului: în această zi peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.

Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an. În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului. 30 noiembrie zi a fost instituită ca zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, în urma demersurilor Bisericii Ortodoxe Române adresate Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României.

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează prin legea nr. 147 din 23 iulie 2012 adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Preşedintelui României.

Potrivit tradiţiei Bisericii, creştinii sunt datori să le mulţumească Sfinţilor Apostoli tot timpul şi să facă pomenirea lor cu bucurie, mai mult decât către toţi sfinţii. Pentru că Sfinţii Apostoli au urmat Mântuitorului Hristos, viaţa lor a fost asemenea vieţii dumnezeieşti pe care a trăit-o Hristos pe pământ şi, fiind martori a minunilor Lui, au urmat şi patimilor, răstignirii, morţii, învierii şi înălţării Lui la cer.

Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare, în 30 noiembrie, în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el este sărbătorit la 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost frate cu Sfântul Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

A fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată l-a făcut cunoscut pe Hristos, spunându-i fratelui său Simon (Petru). că l-a aflat pe Mesia.  Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat de Învierea Sa împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe, potrivit crestinortodox.ro.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime. Atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduirea Evangheliei, adică pentru a vorbi despre „Vestea cea Bună” a mântuirii în Iisus Hristos. Potrivit tradiţiei Bisericii, acestui Întâi chemat i-a căzut sorțul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal, Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei.

Sfântul a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Tradiții din bătrâni

O serie de tradiţii precreştine legate Sfântul Andrei s-au perpetuat, ele cuprinzând, în ajun, noaptea magică a puterii lupului, vizita strigoilor şi protecţia oamenilor de spiritele malefice, dar şi aflarea ursitei şi previziuni pentru anul următor. Numită popular şi Ziua Lupului, se crede că, în noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie, lupii, care acum capătă grai omenesc, stau la pândă, iar strigoilor li se permite să umble nestingheriţi printre cei vii. În ziua de 30 noiembrie, femeile culeg ramuri de copaci, mai ales de măr, păr şi cireş, pe care le oferă membrilor familiei.

Cel al cărui mănunchi de ramuri înfloreşte de Anul Nou va avea noroc şi va fi sănătos tot anul ce urmează. Pentru a vedea cum va fi anul următor, se pune grâu la încolţit într-o farfurie şi se udă până la Anul Nou. O altă tradiţie este legată de visele premonitorii ale fetelor nemăritate, care trebuie să pună sub pernă o crenguţă de busuioc sau 41 de boabe de grâu şi dacă în vis vine cineva să le fure înseamnă că se vor mărita anul viitor. În unele zone, fetele singure aprind o candelă rămasă de la Paşte şi o duc, la miezul noptii, la o fântână, rugându-l pe Sfântul Andrei să le îngăduie să-şi vadă ursitul.

Tradiția spune că e bine să se pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Explicația o dă tot tradiția din bătrâni: înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.

Nu în ultimul rând, ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat la 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, în 6 ianuarie.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
20.6 ° C
21.2 °
20.5 °
39 %
4.1kmh
0 %
sâm
21 °
Dum
16 °
lun
15 °
mar
13 °
mie
13 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii