România se confruntă cu o situație fără precedent în sectorul energetic, după oprirea completă a centralei nucleare de la Cernavodă. Sistemul energetic a fost nevoit să se ajusteze rapid.
Potrivit Adevărul, sistemul energetic național funcționează în prezent fără aportul celor două reactoare de la Cernavodă, care asigurau în mod n ormal aproximativ 1.400 MW de producție constantă. Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea sâmbătă, 10 mai 2026, iar Unitatea 2 s-a deconectat automat în urmă cu aproximativ o săptămână. Astfel, până la data de luni, 1 iunie 2026, când este programată resincronizarea Unității 2, România va funcționa fără energie nucleară în sistem.
Lipsa producției nucleare afectează echilibrul zilnic al consumului, deoarece energia nucleară asigură o producție constantă, spre deosebire de sursele regenerabile, care depind de momentul zilei și de condițiile meteo. În absența acestei surse stabile, sistemul energetic a fost nevoit să se adapteze rapid, iar importurile de energie au devenit principala sursă de alimentare, mai ales în orele de seară și noaptea, când energia solară nu mai este disponibilă.
Presiunea asupra sistemului este amplificată de faptul că mai multe centrale importante funcționează sub capacitate sau sunt oprite temporar. Centrala pe gaze de la Brazi, operată de OMV Petrom, produce la jumătate din capacitate din cauza lucrărilor de mentenanță, iar la CET Sud două grupuri de câte 100 MW sunt indisponibile, unul avariat și celălalt în întreținere planificată. Centrala Iernut, operată de Romgaz, funcționează doar parțial, cu un singur grup activ, restul fiind oprite pentru reparații.
Aceste dezechilibre din producție s-au reflectat direct în prețurile energiei electrice. Pe 10 mai 2026, energia electrică tranzacționată pe piața pentru ziua următoare a ajuns la aproximativ 730 lei/MWh (circa 140 euro/MWh), cel mai ridicat nivel din Europa în acea zi. Aceeași tendință a fost observată și în Ungaria și Bulgaria, piețe conectate la sistemul românesc.