Procurorii anticorupție cer ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu și a foștilor miniștri de la Sănătate, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. În comunicatul DNA se arată că cei vizați de anchetă ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin. Prejudiciul calculat de procurori depășește un miliard de euro.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a precizat chiar că a vorbit cu Florin Cîţu care i-ar fi spus că se va retrage din grupul parlamentar PNL.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, joi, că a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de trei persoane cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu.
Potrivit unor surse judiciare, ar fi vorba despre fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă.
Procurorii spun că ”persoane din Guvernul României” ar fi contractat în perioada ianuarie – mai 2021 un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Procurorii arată că cei trei membri ai guvernului au cumpărat 52 de milioane de vaccinuri de care nu ar fi fost nevoie, în valoare de peste un miliard de euro, deși înainte de 1 ianuarie 2021 fuseseră contractate deja 37 de milioane de doze de vaccin.
Direcția Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoanele respective are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În prezenta cauză, în contextul menționat mai sus, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer ¬și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului, se arată în comunicatul DNA.
La solicitările transmise au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și dosarul de urmărire penală, în copie, compus din 27 de volume.
Fostul premier Florin Cîțu a reacționat, joi seară, pe o rețea de socializare. El spune că întreaga sa activitate a stat sub semnul bunei credinţe şi respectării legii și că are deplină încredere în actul de justiţie şi sunt convins că procedurile aflate în desfăşurare vor conduce la aflarea adevărului.
Avand in vedere informatiile aparute in spatiul public, precizez ca intreaga mea activitate, indiferent de functiile si demnitatile publice indeplinite, a stat sub semnul bunei credinte si a respectarii legii, in slujba romanilor. Am deplina incredere in actul de justitie si sunt convins ca procedurile aflate in desfasurare vor conduce la aflarea adevarului!
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu a transmis, într-o postare pe Facebook, că anchetarea de către DNA a modului în care România a achiziționat vaccinurile este bine-venită: românii trebuie să știe cum a decis Guvernul că e înțelept să le administreze banii în pandemie.
Vlad Voiculescu spune că vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu. Alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației, a scris Vlad Voiculescu.
Fosta ministră a Sănătăţii, Ioana Mihăilă, vizată de ancheta DNA privind achitiţionarea a zeci de milioane de vaccinuri anti-Covid a reacţionat după anunţul procurorilor. Ea spune că instituţiile abilitate au tot dreptul să investigheze fapte sau decizii care au legătură cu banii publici şi le stă la dispoziţie pentru lămurirea oricărei situaţii care are legătură cu funcţiile publice pe care le-a ocupat.
