Președintele României, Klaus Iohannis, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda

Președintele României, Klaus Iohannis, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 24 noiembrie 2022, la Vilnius, Republica Lituania, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:

Thank you very much, Mister President!

Vă mulțumesc, domnule Președinte Nausėda, pentru invitația de a veni la Vilnius, în vizită oficială.

Continuăm, astfel, dialogul nostru foarte bun pe care l-am avut și la vizita oficială pe care ați efectuat-o în România, pe 6 mai.

Am discutat despre stadiul relațiilor bilaterale dintre România și Republica Lituania, care sunt excelente, și despre preocupările și interesele noastre comune.

Comunitatea de valori, similitudinea de interese, coordonarea în cadrul Uniunii Europene, al NATO, al formatelor regionale, precum Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9, fac ca legăturile dintre România și Lituania să fie deosebit de solide și apropiate.

Am transmis domnului Președinte întreaga apreciere pentru sprijinul acordat de Lituania pentru aderarea României la spațiul Schengen și am prezentat evoluțiile recente în acest proces.

Totodată, am mulțumit pentru sprijinul Lituaniei pentru un alt obiectiv cardinal al României, aderarea la OCDE.

Am constatat cu satisfacție că schimburile economice bilaterale au înregistrat în anul 2021 o creștere de peste 50%, tendință care se confirmă și anul acesta.

Consider că putem impulsiona cooperarea noastră și identifica noi oportunități care pot aduce valoare adăugată. În acest sens, avem în vedere o serie de domenii de cooperare sectorială cu potențial crescut, printre care tehnologiile înalte, tehnologiile financiare și securitatea cibernetică.

În plus, suntem de acord că îmbunătățirea conectivității de transport reprezintă un catalizator pentru amplificarea relațiilor de afaceri, turistice, culturale și interumane și ne vom concentra pe această prioritate.

În ceea ce privește dosarele de actualitate de pe agenda europeană, de securitate și regională, am găsit, cum a fost și de așteptat, multiple puncte de consonanță.

Astfel, am abordat și tema securității energetice, atât în context european, cât și global. Am discutat pe larg despre măsurile de reducere a dependenței energetice față de Rusia, despre tranziția energetică și despre importanța intensificării coordonării în plan european în ceea ce privește reducerea prețurilor la energie.

Totodată, consider că experiența României în domeniul nuclear și expertiza Lituaniei în ceea ce privește gazele naturale lichefiate constituie o bază bună de dialog din perspectiva interesului comun de asigurare a securității energetice.

Am evidențiat, de asemenea, că o atenție deosebită trebuie acordată sprijinirii securității energetice a Republicii Moldova, care este puternic afectată.

Ambele state susțin în mod concret politica de extindere a Uniunii Europene, atât în privința Balcanilor de Vest, cât și a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Uniunea și statele membre trebuie să susțină efortul de aderare al statelor aspirante, care la rândul lor trebuie să dovedească voință politică și capacitate instituțională, întrucât succesul lor se bazează pe merite și pe rezultate concrete în materie de reforme.

Am avut un schimb substanțial de vederi cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am discutat despre măsurile de sprijin multidimensional pentru a ajuta Ucraina și pe ucrainenii afectați de război.

Am schimbat opinii despre modalitățile cele mai eficiente de tragere la răspundere de către justiția internațională a tuturor celor vinovați.

Am fost de acord cu domnul Președinte Nausėda că este nevoie de noi sancțiuni la adresa Federației Ruse, în coordonare cu aliații și partenerii noștri.

Împreună cu domnia sa am discutat și vom mai aprofunda perspectivele procesului de reconstrucție a Ucrainei. Am evaluat și provocările legate de securitatea alimentară: România a întreprins măsuri esențiale pentru fluidizarea transportului de cereale ucrainene care, în cantități substanțiale, au tranzitat țara noastră.

Aceste eforturi au consolidat profilul României de actor responsabil, care a contribuit în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale.

Ne concentrăm în cadrul discuțiilor și pe asigurarea securității Flancului Estic al NATO și am reliefat importanța implementării deciziilor Summitului de la Madrid.

România și Lituania s-au dovedit a fi parteneri de încredere, hotărâți să își asume responsabilitățile în cadrul NATO. În acest context, l-am felicitat pe domnul Președinte, și Lituania, pentru decizia de a găzdui, în 2023, următorul Summit aliat. La rândul nostru, ne pregătim să găzduim săptămâna viitoare la București o importantă reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care va fi esențială pentru avansarea pe linia implementării deciziilor luate la Madrid și în pregătirea rezultatelor Summitului din Lituania.

În același timp, am reconfirmat decizia României de a relua, anul viitor, participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică, de la o bază din Lituania.

Am agreat, totodată, să continuăm aprofundarea coordonării în cadrul formatelor regionale București 9 și Inițiativa celor Trei Mări.

Am subliniat relevanța deosebită a acestor platforme, atât în ceea ce privește asigurarea securității, cât și a dezvoltării economice și a consolidării conectivității în regiune.

Mâine voi participa la Kaunas, alături de domnul Președinte Nausėda, la un Summit al Președinților, precum și la simpozionul internațional The Idea of Europe.

Închei mulțumindu-vă încă o dată, domnule Președinte Nausėda, dragă Gitanas, pentru invitația de a vizita Lituania, pentru primirea călduroasă și pentru discuțiile foarte bune. Mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Ieri un alt atac al Rusiei în Ucraina a provocat pagube masive. Întreaga Ucraina e în întuneric, dar și Republica Moldova a fost afectată din nou ieri de o pană masivă de curent. România poate sprijini Republica Moldova cu energie electrică pe termen lung, pentru că se pare că aceste atacuri vor continua? Și dacă aceste atacuri repetate ale Rusiei în Ucraina ar trebui să grăbească adoptarea celui de-al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și dacă ele ar trebui să conțină explicit sancțiuni la adresa industriei care produce rachete în Rusia, așa cum solicită Ucraina.

Președintele României: În ce privește interconectarea dintre România și Moldova, eu am spus-o și a spus-o și Guvernul: evident că noi ajutăm Republica Moldova! Până în momentul de față, am livrat tot ce a trebuit, respectiv tot ce ni s-a cerut. Însă aceste sincope în alimentarea cu electricitate apar dintr-un motiv foarte clar și, dacă m-ați întrebat, vreau să detaliez un pic.

Interconectările directe dintre România și Republica Moldova sunt total insuficiente. Acest aspect a fost neglijat ani de zile și, în momentul de față, chiar dacă România oferă electricitate Moldovei, o parte semnificativă merge prin Ucraina și este, ca atare, expusă acestor atacuri.

Există o singură soluție, trebuie realizate interconectări mai multe și mai bune, interconectări directe între România și Republica Moldova. Același lucru este valabil și pentru gaz, același lucru este valabil și pentru transportul pe șosea și așa mai departe.

Nu vreau să încerc să explic de ce nu s-au realizat până acum. Fapt este că noi suntem dispuși să ajutăm Republica Moldova, însă lipsa interconectărilor de tot felul este o problemă reală în acest moment. Există planuri, se lucrează la ele și am speranța ca, în scurt timp, nu în câteva săptămâni, dar în relativ scurt timp, aceste chestiuni să fie net îmbunătățite, fiindcă, în perspectivă, pe termen mediu și mai lung, noi putem să ajutăm Republica Moldova într-un mod eficient doar în măsura în care se realizează aceste interconectări.

Iar în ce privește pachetul de sancțiuni, domnul Președinte, în introducere, deja a menționat această chestiune, noi doi am discutat-o astăzi. Este nevoie de măsuri mai ferme din partea noastră și se lucrează la astfel de abordări, însă, în momentul acesta, când vorbim, nu suntem în măsură să detaliem în ce ar consta acestea. În momentul în care vom avea claritate cu privire la un nou pachet de sancțiuni, informațiile vor fi făcute publice.

Jurnalist: A question for President Iohannis. Do you still see a possibility that a vote on Romania’s entry to the Schengen could take place on December 8th or is this completely off the table? If so, when could the next opportunity arise or what is the next course of action that you see on the entry to Schengen?

O întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. Considerați că există încă posibilitatea că un vot cu privire la intrarea României în spațiul Schengen ar putea avea loc pe 8 decembrie sau nu mai sunt șanse? În această situație, când credeți că ar putea apărea următoarea oportunitate sau care vor fi următorii pași întreprinși de România pentru aderarea la spațiul Schengen?

Președintele României: I still see it possible and I think we still have enough time to sort out all the problems. It is true that some of our friends came up with new questions, but we are ready to collaborate, we are ready to find new solutions, and we are ready to proceed to a vote on the 8th of December. It is not that some issues are brand new, it is just that some partnerships have to be consolidated, some issues have to be discussed in a larger format and, in my opinion, all this is still doable before we have the discussion on the 8th of December.

Încă consider că este posibil și cred că avem încă suficient timp pentru a găsi soluții la toate problemele. Este adevărat că unii dintre prietenii noștri au venit cu noi întrebări, dar noi suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie. Nu este vorba despre faptul că unele probleme ar fi noi, ci doar că unele parteneriate necesită să fie consolidate, unele chestiuni trebuie să fie discutate în cadrul unui format mai larg și, din punctul meu de vedere, totul este încă realizabil înainte de a avea discuția pe 8 decembrie.

Jurnalist: În contextul în care creșterea independenței energetice constituie o preocupare pentru cele două țări și în condițiile în care atât Vilniusul, cât și Bucureștiul au făcut propriile demersuri în această privință, în ce stadiu se află România și Lituania și ce ar mai fi de făcut atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu?

Președintele României: Trebuie să înțelegem că în domeniul energiei e nevoie de un plan în etape și noi avem acest plan în România. Trebuie să lucrăm o dată pe termen scurt și foarte scurt la aprovizionarea pentru această iarnă. Trebuie să lucrăm pe termen scurt și mediu pentru următoarele ierni, pentru următorii ani, și trebuie să avem un plan pe termen mai lung care să ne asigure nu doar independența, ci chiar energie suficientă pentru a și exporta. Noi avem aceste planuri și aceste gândiri.

În această etapă, când avem nevoie de resurse suplimentare pentru iarnă, se lucrează în paralel pe două căi. Pe de o parte, capacitatea de stocare pe care o avem în România este destul de mare. În ultimii ani, nu a fost folosită, dar în acest an a fost folosită. Suntem la stocare aproape la 100%, deci depozitele noastre de gaz sunt pline. Însă, noi dorim să avem și o marjă de siguranță și, în acest sens, sunt în negociere câteva contracte de import pe alte căi decât gazul rusesc. Avem nevoie de acestea și pentru consumul propriu, dar avem în vedere în același timp și aprovizionarea Republicii Moldova în cazul în care apar probleme deosebit de grave acolo. Asta e pe termen scurt și stăm bine.

Pe termen mediu este nevoie de a accesa noi resurse și poate vă amintiți că am avut zilele trecute o discuție cu asocierea Romgaz – OMV Petrom pentru a porni exploatarea gazului din Marea Neagră. Am primit promisiuni ferme că în cursul anului viitor se va lua decizia de investiție și destul de repede se va trece la realizarea instalațiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră. Este vorba de perimetrul numit Neptun Deep. Credem că, prin accesarea acestei resurse, pe termen mediu vom avea gazul necesar asigurat, împreună cu importurile care, la nevoie, vor continua.

În paralel, România sprijină dezvoltarea energiei regenerabile și acest lucru va duce la o creștere semnificativă a cotei de regenerabil din mixul energetic național. Pentru a asigura o producție suficientă și în perioada de iarnă, când regenerabilele funcționează doar parțial, noi credem că este înțelept să investim în centrale nucleare. În acest sens, avem planuri concrete. Deja, finanțarea este destul de bine asigurată pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Şi, în paralel, vom introduce așa-numite centrale mici nucleare care vor putea fi amplasate în alte locuri decât unde avem acum centrale care produc electricitate.

Toate acestea vin să îndeplinească: unu – obiectivul de autonomie energetică; doi: obiectivul de producție suficientă pentru a asigura inclusiv export de energie; Trei: asigură trecerea României la o economie verde.

Și, în final, pentru 2050 știți că avem ambiția să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând ca, până atunci, producția asigurată de regenerabile și de nuclear să fie suficientă și să înlocuiască celelalte facilități de producție care vor fi retehnologizate.

Iată deci un plan foarte ambițios, foarte amplu, care merge pe mai multe decenii şi, în acest fel, românii pot fi asigurați că la noi lucrurile sunt nu doar sub control, sunt planificate și pentru viitor.

În toate acestea avem în vedere să realizăm și interconectările cu toți vecinii, pentru a putea efectiv exporta energie, respectiv, atunci când consumul, dintr-un motiv și altul, este foarte mare, să putem importa energie.

Două aspecte de tehnologii mai puțin uzuale, dar care credem că în viitor vor avea o contribuție importantă, merită menționate. Producția şi transportul de hidrogen sunt în atenția noastră și, prin PNRR, se finanțează astfel de facilități, care, după părerea mea, se vor extinde semnificativ în următoarele decenii. Și, în paralel, se lucrează la realizarea unor facilități de stocare a energiei electrice, deci acumulatoare foarte mari, care pot livra instant energie electrică când, dintr-un motiv sau altul, consumul crește brusc. Toate acestea sunt în lucru și vor schimba net harta energetică a României, net în plus, pentru români.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer acoperit de nori
2.7 ° C
3.9 °
1.6 °
85 %
1.5kmh
100 %
sâm
6 °
Dum
6 °
lun
5 °
mar
5 °
mie
7 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii