Potrivit unui sondaj, inteligența artificială a devenit o prezență obișnuită pentru majoritatea românilor, atât în activitățile personale, cât și în mediul profesional sau educațional.
Sondajul realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute arată că utilizarea acestor instrumente este deja răspândită, însă opiniile privind rolul lor în societate rămân împărțite. Rezultatele studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III” indică faptul că 83% dintre români folosesc inteligența artificială în cel puțin un context, în timp ce doar 16,9% afirmă că nu apelează deloc la astfel de tehnologii. Datele sugerează că instrumentele bazate pe AI au depășit etapa de noutate și au început să fie integrate în rutina zilnică.
Frecvența utilizării confirmă aceeași tendință. Peste jumătate dintre utilizatori, mai exact 50,7%, folosesc AI de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% îl utilizează zilnic. Alte 16,1% dintre persoane spun că interacționează cu astfel de aplicații de câteva ori pe lună, în timp ce doar 6,9% le folosesc de câteva ori pe an.
Tinerii rămân categoria care folosește cel mai intens inteligența artificială. Potrivit cercetării, 97% dintre persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani utilizează astfel de instrumente, în timp ce procentul scade la 68,5% în grupa de vârstă 50-59 de ani și ajunge la 29,3% în rândul celor care au depășit 70 de ani.
Nivelul de educație influențează, de asemenea, gradul de utilizare. Aproximativ 80% dintre respondenții fără studii superioare folosesc AI, în timp ce procentul urcă la 93,3% în cazul absolvenților de facultate.
Cum văd românii avantajele și riscurile inteligenței artificiale
Percepția publică evidențiază atât beneficiile, cât și îngrijorările legate de dezvoltarea acestei tehnologii. Aproape două treimi dintre respondenți, respectiv 65,4%, consideră că inteligența artificială îi ajută să economisească timp, însă peste jumătate cred că aceasta poate contribui la dispariția unor locuri de muncă.
În același timp, 51,8% dintre participanți apreciază că AI poate genera riscuri pentru protecția datelor personale și securitate. Cu toate acestea, doar 21,9% spun că sunt preocupați de posibilitatea ca propriul loc de muncă să fie afectat în următorii cinci ani, în timp ce 51,1% se declară puțin sau deloc îngrijorați.
Sondajul arată că respondenții fac o diferență clară între utilizarea inteligenței artificiale pentru activități administrative și implicarea acesteia în decizii cu impact direct asupra oamenilor. Cea mai mare reticență apare în cazul stabilirii unui diagnostic medical sau al acordării beneficiilor sociale, unde majoritatea participanților se declară inconfortabili.
În schimb, opiniile devin mai favorabile atunci când AI este folosit pentru sarcini administrative. Mai mulți români spun că ar accepta utilizarea tehnologiei pentru trierea cererilor și dosarelor sau pentru evaluarea performanței funcționarilor, potrivit Gândul.