Datele unui studiu dat publicității de Bucharest Center for Economy & Society arată că impactul bolilor cronice asupra populației din România a crescut cu 10%.
Studiul arată că există o discrepanţă între percepţia populaţiei asupra propriei stări de sănătate şi indicatorii obiectivi ai sistemului medical. Astfel, deși românii declară că se simt sănătoşi, statisticile arată o evoluţie nefavorabilă a principalilor indicatori de sănătate publică. Cercetarea a analizat impactul bolilor cronice, adresabilitatea către medicina primară şi numărul de ani de viaţă sănătoasă în România.
„Creşterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât aceste patologii sunt, în mare măsură, prevenibile sau gestionabile prin diagnostic timpuriu şi monitorizare constantă”, precizează studiul.
Potrivit studiului, cea mai accelerată evoluție a fost sesizată în cazul bolilor aparatului respirator. Rata mortalității pentru bolnavii cu astfel de afecțiuni s-a dublat între 2008 și 2023. De la 54,6 decese la 100.000 de locuitori, în 2008, s-a ajuns la 112,9 în 2023.
În aceeaşi perioadă analizată, în România, rata mortalităţii asociate diabetului a crescut cu peste 50%, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori. De asemenea, o creștere s-a înregistrat și în cazul bolilor cardiovasculare. Deși nivelul a rămas relativ stabil procentual, numărul de decese a crescut în termeni absoluţi. Aceste afecţiuni reprezintă principala cauză de deces, cu 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023.
Aceste evoluţii pot fi explicate prin scăderea adresabilităţii la medicul de familie. Numărul mediu de locuitori ce revin la medicul de familie în decurs de un an a scăzut de la 1.949 persoane per medic în 2008, la 1.512 în 2024.
„Această tendinţă sugerează reducerea controalelor preventive, diagnosticarea tardivă a bolilor cronice şi o relaţie mai slabă între pacient şi sistemul de îngrijire primară. În lipsa unei interacţiuni constante cu sistemul medical, bolile evoluează silenţios iar pacienţii ajung în sistem abia în stadii avansate, generând astfel costuri sociale şi financiare mult mai mari”, subliniază studiul.
