Aflat de 3 zile în centrul unui scandal care a aruncat Guvernul României într-o criză de imagine, vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat astăzi demisia. Anastasiu a spus ca nu premierul Ilie Bolojan i-ar fi cerut demisia, ci a fost o decizie personală.

El a precizat că acum “nu mai poate ajuta” dar că reforma “ trebuie să continue” iar premierul Bolojan este “decis să continue reforme”.

“Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut în Guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP.” a spus Anastasiu.

În conferința de presă de la sediul Guvernului, Dragoş Anastasiu a reluat explicațiile privind implicarea sa într-un dosar de mită dată timp de 8 ani inspectoarei ANAF Angela Burlacu, dosar care s-a şi finalizat prin condamnarea acesteia. Anastasiu a reafirmat că el nu a făcut niciun denunț, ci doar l-a însoțit la DNA pe colegul său Cristian Băciucu, autorul denunțului față de Angela Burlacu.
Dragoş Anastasiu a insistat pe calitatea sa de martor în dosarul DNA privind mita dată de una dintre firmele sale inspectorului ANAF.

El a explicat că a dat mită timp de 8 ani inspectoarei ANAF pentru că a vrut să-și salveze business-ul și angajații.

„ (…) eu și partenerul a trebuit să decidem ce facem. Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs șantajului, să dau curs propunerii și să închidem dosarul. În măsura în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă.

Partenerul meu a semnat un contract pe una din firmele noastre pe care el o gestiona și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu. Eu nu l-am avut la momentul respectiv.
Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat. Au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate ștatele de plată pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie.

La un moment dat, au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF și a firmelor respective, care s-au soldat cu facturi pur și simplu neplătite, un an, doi, trei, patru. Eu n-am avut informații cu privire la faptul că de exemplu facturile nu erau plătite și la un moment dat lucrul acesta a explodat, am aflat, am întrebat de ce, mi s-a spus că de frică pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi cu alte ocazii și că de fiecare dată cu aceeași severitate, aceleași țipete, amenințări la adresa colaboratorilor mei, a introdus acest sistem de teroare care a generat frică, de a pune presiune pe reziliere de contracte, pe plata facturilor etc.”

În acest context, Anastasiu a afirmat că, în România, există “ şpaga de supraviețuire și cea de îmbogățire”.

“Am fost declarat șpăgar, aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu cu privire la șpăgi în România. Există două tipuri, șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire. În anii ’90 era cu plicul sau cu geamantanul, din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță.

Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică și supraviețuire. În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de RON impozite la stat. Nu a fost nicio secundă, dar nicio secundă, evaziune fiscală. Avem toate veniturile înregistrate, toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme. În niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă, care se cheamă îmbogățire”.

Dragoș Anastasiu a declarat şi că statul face abuzuri în privința antreprenorilor.

“Aș mai vrea să abordez un capitol despre abuzurile statului român. Am primit mii de mesaje, am citit, am văzut spațiul public, au fost foarte multe comentarii, influenceri, comentatori de toate felurile. Multe din comentarii sunt corecte, și cele cu povești similare, au fost foarte mulți antreprenori care au spus că au pățit și ei, asta este realitatea anilor respectivi și probabil și astăzi continuă într-un anumit fel. Și cele care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullyingului statului, și acestea sunt corecte.

Am făcut greșeli și eu, dar țara asta a crescut cu noi, într-o atmosferă complicată, într-un parteneriat cu statul care niciodată n-a fost corect și nici astăzi nu este corect. Statul este partenerul tuturor companiilor, la data de 25 ale fiecărei luni își ia dividendele pe care noi le luăm, dacă există, la sfârșitul anului. Datoria statului e să fie partener, nu dușmanul economiei.

Încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun e statul ca partener. Statul s-a ameliorat în ultimii ani, dar a fost inacceptabil ani și ani de zile”.