Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România: E timpul ca patrimoniul românesc să fie tratat ca un un element de dezvoltare

16 noiembrie este Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România,  data la care, în 1972,  Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a adoptat Convenţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, la care România a devenit parte din 1990. Și, tot pe 16 noiembrie, în 1995, statele membre UNESCO au adoptat ”Declaraţia principiilor toleranţei”. Un semn de respect față de diversitatea și bogăția culturală, o invitație la umanism și la solidaritatea popoarelor lumii pentru a proteja locuri și lucruri purtătoare de valoare universală.

„În calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, dar mai ales ca român, nu găsesc, din păcate, în ziua de astăzi, vreun motiv de sărbătoare, ci multe motive de îngrijorare. 2021 a fost un an cu o agendă bogată în ceea ce privește UNESCO: s-au aflat în dezbaterea Comitetului Patrimoniului Mondial două dosare importante pentru noi, Peisajul cultural minier ”Roșia Montană” și Ansamblul monumental ”Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu. S-au împlinit și 65 de ani de prezență a României în UNESCO, prilej pentru o evaluare onestă a realității”, spune într-o declarație de presă deputatul Mihai Weber (Grupul parlamentar al PSD), președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relația cu UNESCO.

„Am avut un dialog deschis cu experți, cu autorități locale, cu mediul academic, cu cel guvernamental și neguvernamental. Am adus la aceeași masă toți actorii implicați în protejarea și promovarea patrimoniului românesc. Ce am constatat? Probleme care trenează de 30 de ani! Un cadru legislativ insuficient armonizat sau chiar lipsa unor prevederi, un Cod al Patrimoniului promis, dar aflat într-o veșnică dezbatere.  Și, peste toate, o dramatică subfinanțare, practicată de la un guvern la altul, de la un buget la altul! La care se adaugă și o criză de personal calificat în problematica patrimoniului.

Am stat de vorbă cu toate consiliile județene pe raza cărora există monumente UNESCO. Este o prăpastie între politicile alocărilor bugetare și nevoile reale ale comunităților! Numai pentru intervenții rapide la monumentele UNESCO românești ar fi nevoie de alocarea a 23 de milioane de lei, și am propus acest lucru, la Rectificarea Bugetară din 2021. Un pas, poate, pentru a intra pe un drum al normalului, al respectului față de valori, față de trecut, față  de lucrurile care ne fac să fim unici în universal.

Există soluții? Cu siguranță, da, dar trebuie să dezbrăcăm haina politicianistă! Am demarat la comisie modificări legislative care depind de noi. Am propus și avem nevoie de susținere pentru ca Legea Bugetului 2022 să nu mai ignore patrimoniul nostru cu valoare universală. În plus, ne dorim ca un procent fix din Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii să fie alocat către monumentele UNESCO, astfel încât să putem vorbi despre o predictibilitate a intervențiilor. Pentru a rămâne parteneri internaționali credibili, până la sfârșitul acestui an, trebuie să avem reglementări clare privind administrarea și planurile de gestiune ale monumentelor UNESCO din România

Avem nevoie de spitale, de școli, de drumuri bune, de apă și gaze, avem nevoie de pensii și salarii mai mari. Toate se pot rezolva cu bani europeni, cu fonduri locale sau guvernamentale. Dar sufletul poporului român, istoria și cultura lui, nu mai pot fi reparate! Niciun grant european nu ar mai putea aduce înapoi cetățile dacice din Munții Orăștiei, albastrul de Voroneț sau bisericile de lemn din Maramureș, dacă acestea s-ar pierde!

Vorbim la nivel global despre Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă. Uniunea Europeană are și ea o nouă agendă culturală, croită pe aceleași principii! Cred că a venit timpul ca și noi, românii, să acceptăm o schimbare de paradigmă. Să tratăm cultura ca pe un element de dezvoltare locală, ca pe un factor generator de armonie și de bunăstare, nu doar ca pe un consumator de fonduri. Și, poate că a venit timpul ca și școala românească să modeleze viitorul acestei nații, în respect față de tradiții, de valorile pe care le-am moștenit și care trebuie duse mai departe. Doar așa, vom putea să ne păstrăm identitatea noastră românească, în marea diversitate a lumii!”, conchide deputatul Mihai Weber.

Te-ar putea interesa și

Ultimele articole

Campanii

Vremea

București
ceață
2.7 ° C
3.3 °
2 °
88 %
1kmh
90 %
Dum
7 °
lun
9 °
mar
8 °
mie
5 °
joi
8 °

Opinii