Potrivit unui studiu recent, românii au căutat să-şi îmbunătăţească aspecte ale stilului de viaţă precum: alimentaţia (60%), hidratarea (44%) şi somnul (44%), dar comportamentele concrete rămân la un nivel scăzut în rândul populaţiei.
Totodată, doar 21% dintre români au redus sau renunţat la vicii precum fumatul sau consumul de alcool, ceea ce poate indica dificultatea unor schimbări mai profunde.
Deşi există o preocupare declarată de a face alegeri alimentare mai sănătoase, doar 23% dintre români consumă zilnic cele 5 porţii de fructe şi legume proaspete recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Tinerii din Gen Z (18-27 ani) se remarcă pozitiv, cu un consum mediu de 4 porţii pe zi. La polul opus, cu cel mai scăzut consum sunt cei cu venituri sub 5.000 lei/lună şi persoanele din generaţia Boomers – 56-65 ani.
Deşi consumul mediu general de apă în România este de 1,8 litri de apă/zi, sub recomandările Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), circa 56% ating sau depăşesc acest nivel minim, consumând 2 sau mai mult de 2 litri de apă/zi. Bărbaţii tind să consume mai multă apă decât femeile (în medie, 1,9 litri vs 1,7 litri), un comportament în linie cu recomandările oficiale.
O tendinţă pozitivă evidenţiată de studiu este creşterea interesului faţă de suplimentele alimentare. 82% dintre români au consumat suplimente în ultimele 6 luni, iar 54% dintre aceştia au făcut-o cu un scop preventiv.
31% dintre români dorm sub 6,5 ore, o durată insuficientă pentru refacerea fizică şi mentală
47% dintre români afirmă că fac mişcare de cel puţin două ori pe săptămână, însă durata medie săptămânală este de 90 de minute, sub nivelul minim de 150 de minute recomandat de OMS. Tinerii din Gen Z (18-27 ani), persoanele cu educaţie medie şi ridicată, părinţii şi consumatorii frecvenţi de suplimente par să fie mai activi fizic decât restul populaţiei. În acelaşi timp, 13% dintre respondenţi nu fac deloc mişcare. Procentul este mai ridicat în rândul celor cu educaţie scăzută (30%), Boomers (56-65 ani 21%), celor cu venituri personale sub 3.000 lei/lună (19%) şi al persoanelor cu afecţiuni cronice (18%).
Durata medie de somn raportată este de aproximativ 7 ore pe noapte, aflată la limita inferioară a recomandării de 7-8 ore a Institutului Naţional pentru Sănătate a SUA (NIH), însă 31% dintre români dorm sub 6,5 ore, o durată insuficientă pentru refacerea fizică şi mentală. Această situaţie este întâlnită mai frecvent în rândul Generaţiei X (43-55 ani) şi Boomers (56-65 ani).
71% dintre români afirmă că încearcă să îşi gestioneze nivelul de stres, fie ocazional, fie constant, femeile făcând eforturi într-o pondere mai mare (78%) decât bărbaţii (63%). Românii apelează cel mai frecvent la strategii accesibile de reducere a stresului, mai puţin ghidate de specialişti: plimbări/ mers pe jos (19%), muzică (19%), activitate fizică (12%), citit/ scris (10%), tehnici de relaxare (10%), meditaţie (9%), TV/filme/ (8%), suplimente alimentare (7%), exerciţii de respiraţie (6%), somn (5%). Îngrijorător este faptul că 12% dintre respondenţi recunosc că nu fac nimic pentru a-şi gestiona stresul.
9% dintre români folosesc platforme bazate pe inteligenţă artificială pentru a se informa în domeniul sănătăţii
64% dintre români au efectuat un control medical preventiv în ultimul an – o rutină importantă pentru depistarea precoce şi prevenirea bolilor netransmisibile conform OMS. Cea mai mare pondere (80%) o au Boomers (56-65 ani), care au şi fost diagnosticaţi cu o afecţiune cronică. 36% nu şi-au verificat recent sănătatea – 8% nu au făcut niciodată un astfel de control preventiv, procent care creşte la 12% în rândul persoanelor neangajate, iar 28% au avut ultimul control cu mai bine de un an în urmă.
Studiul arată o creştere a intenţiei de a-şi îmbunătăţi nu doar alimentaţia (52%), dar şi nivelul de activitate fizică (47%), controlul greutăţii (46%), gestionarea stresului (35%), calitatea somnului (42%) şi reducerea viciilor (24%). Acest tip de aspiraţii reflectă o conştientizare tot mai mare a importanţei prevenţiei şi a echilibrului pe termen lung.
Sursele online (site-uri, forumuri, reţele sociale, AI etc.) sunt principalul mediu de informare fiind menţionate de 60% din respondenţi, dar şi medicii şi farmaciştii rămân de încredere cu 51%. Sursele online sunt preferate mai ales de Gen Z (18-27 ani), în timp ce profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt consultaţi mai des de Boomers (56-65 ani) şi de cei care se declară atenţi la sănătate. Merită remarcat că 9% dintre români folosesc platforme bazate pe inteligenţă artificială (ex: ChatGPT) pentru a se informa în domeniul sănătăţii – un semnal că tehnologia devine o verigă tot mai relevantă în relaţia cu propriul stil de viaţă, potrivit stiripesurse.ro.
Prima ediţie a studiului naţional „Prevenţia în România”, realizat de ISRA Center la iniţiativa SecomŽ Healthcare Group a fost lansat, sâmbătă, în cadrul conferinţei „Wellbeing 360 grade – Transformăm prevenţia în stil de viaţă”. Studiul a fost realizat în luna martie 2025, prin metodologia CAWI (interviuri autoadministrate asistate de calculator din panel online), pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban: 1.000 de adulţi, femei şi bărbaţi, cu vârste între 18 şi 65 de ani.
